Planul Zelenski-Sandu: Cum poate Ucraina reduce prețul energiei cu 30% în Moldova

Ucraina își exprimă disponibilitatea de a sprijini Republica Moldova în depășirea crizei energetice, oferind cărbune și trimițând specialiști pentru a crește producția de energie electrică la Centrala de la Cuciurgan (MGRES).

În cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina poate furniza cărbune inclusiv regiunii separatiste Transnistria pentru producerea de energie. Zelenski a subliniat că anterior Rusia a livrat antracit către Tiraspol, antracit obținut de pe teritoriile ocupate ale Ucrainei.

Potrivit președintelui ucrainean, MGRES ar putea crește de 10 ori producția de energie electrică, de la 220 MW la 2 GW, dacă ar beneficia de sprijinul specialiștilor ucraineni. „Dacă oamenii noștri vor merge acolo, centrala poate genera 2 GW fără probleme. În schimb, putem primi energie electrică, ceea ce este echitabil: oferim cărbune, ei obțin electricitate pentru întreaga Moldova, iar noi, pentru Ucraina”, a explicat Zelenski, citat de RBK Ucraina.

De asemenea, liderul ucrainean a precizat că această cooperare ar putea reduce prețul energiei electrice în Republica Moldova cu până la 30%.

Zelenski a menționat și o scrisoare primită de la liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, pe care a catalogat-o drept „lipsită de claritate”. El a criticat Tiraspolul pentru dependența continuă de Rusia, avertizând că astfel de acțiuni amână soluționarea crizei energetice.

În contextul opririi tranzitului de gaze naturale rusești prin Ucraina, la 1 ianuarie, regiunea transnistreană nu mai primește gaze din Rusia, ceea ce a generat o criză energetică. MGRES, care furnizează energie inclusiv Chișinăului, operează în prezent pe bază de stocuri limitate de păcură și cărbune, care riscă să se epuizeze în curând.

Prin parteneriatul dintre Ucraina și Moldova, Zelenski susține că stabilitatea producției de energie poate fi asigurată pe o perioadă de 10 ani. Deciziile concrete urmează să fie stabilite de echipele celor două părți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ucriana #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.