Planurile grandioase ale lui Spînu pentru reconstrucția infrastructurii, dar fără bani

La cea de a patra ediție a Platformei de Sprijin pentru Moldova, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a prezentat Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+. Planul vizează investiții urgente în diverse sectoare, având ca priorități dezvoltarea drumurilor, a infrastructurii feroviare, porturilor, aeroporturilor, sistemelor de apeducte și canalizare, precum și modernizarea satelelor și orașelor.

Ministrul Spînu a subliniat importanța sprijinului internațional, menționând că 50 de delegații din întreaga lume sunt prezente la eveniment, arătând astfel solidaritatea comunității internaționale față de eforturile de reconstrucție ale Republicii Moldova.

Printre prioritățile Planului 5+ se numără:

Drumuri Europene: Investiții în modernizarea și extinderea rețelei de drumuri pentru a facilita conexiunile la nivel european.
Cale Ferată și Transport Naval European: Dezvoltarea infrastructurii feroviare și maritime pentru îmbunătățirea transportului de marfă și persoane.
Apă Pentru Toți: Extinderea și modernizarea sistemelor de apeducte și canalizare pentru a asigura accesul la apă potabilă.
Sate și Orașe Dezvoltate prin Satul European: Implementarea unor proiecte care să contribuie la modernizarea satelelor și orașelor.
Transport Rutier Modern: Îmbunătățirea rețelei de transport rutier pentru a susține mobilitatea eficientă.

În plus, Planul include proiecte de importanță națională precum dezvoltarea aeroportului, expansiunea portului Giurgiulești, construcția de poduri peste râurile Prut și Nistru, Autostrada Iași – Ungheni – Chișinău – Odessa, precum și introducerea unui tren de mare viteză care să conecteze Chișinăul cu Iași și București.

Ministrul Spînu a subliniat că implementarea acestor proiecte va aduce beneficii semnificative pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru creșterea economiei Republicii Moldova.

Ministrul nu a precizat de unde vor fi luați banii, însă doar pentru reabilitarea celor 6000 de kilometri de drum sunt necesare circa 7 miliarde de euro.

Un raport al Administrației de Stat a Drumurilor relevă că în anul 2022 circa 20,91% din drumurile naționale și 27,11% din cele regionale erau în stare foarte rea, iar în stare rea erau 23,86% din drumurile naționale și 25,91% din cele regionale.

Cota drumurilor publice naționale din Republica Moldova în stare excelentă a crescut de aproape două ori anul trecut, arată Raportul privind implementarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2022.

Astfel în 2022 cota drumurilor publice naționale în stare excelentă a ajuns la 13,27%, în timp ce în 2021 cota lor era de 7,84%, iar în 2020 – de 6,57%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diferența de pensii între femei și bărbați în Europa este semnificativ mai mare decât diferența de salarii, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, citate de Euronews. Dacă decalajul salarial mediu între sexe este de aproximativ 12%, diferența de pensii ajunge, în medie, la 22–23%, iar în mai multe state europene depășește pragul de 30%.

Potrivit statisticilor OCDE aferente anului 2024, în 27 de țări europene femeile primesc, în medie, doar 78 de euro din pensii la fiecare 100 de euro încasați de bărbați. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Regatul Unit, unde decalajul ajunge la 37%, urmat de Olanda și Austria cu câte 36%, Luxemburg cu 33%, Belgia, Elveția și Irlanda cu aproximativ 31%. La polul opus se află Estonia, cu o diferență de doar 6%, Islanda cu 7% și Slovacia cu 8%, alături de Cehia, Slovenia și Danemarca, unde diferența este de aproximativ 10%.

Specialiștii explică aceste decalaje prin carierele mai fragmentate ale femeilor, perioadele în care acestea își întrerup activitatea pentru creșterea copiilor și nivelul mai redus al contribuțiilor la sistemele de pensii comparativ cu bărbații, în ciuda politicilor de egalitate promovate în multe state europene.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile OCDE, datele naționale confirmă existența unei discrepanțe similare. Potrivit ultimelor date ale Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru anul 2025, 531 295 de persoane primeau pensie pentru limită de vârstă. Femeile sunt majoritare în această categorie, cu peste 351 de mii de beneficiare, comparativ cu aproximativ 179 de mii de bărbați.

Pensia medie pentru limită de vârstă în țara noastră este de circa 4 424 de lei, însă femeile beneficiază, în medie, de 4 155 de lei, în timp ce bărbații primesc aproximativ 4 951 de lei lunar. Prin urmare, diferența în cuantumul pensiilor este de aproximativ 16,1% în favoarea bărbaților.