Planurile grandioase ale lui Spînu pentru reconstrucția infrastructurii, dar fără bani

La cea de a patra ediție a Platformei de Sprijin pentru Moldova, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a prezentat Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+. Planul vizează investiții urgente în diverse sectoare, având ca priorități dezvoltarea drumurilor, a infrastructurii feroviare, porturilor, aeroporturilor, sistemelor de apeducte și canalizare, precum și modernizarea satelelor și orașelor.

Ministrul Spînu a subliniat importanța sprijinului internațional, menționând că 50 de delegații din întreaga lume sunt prezente la eveniment, arătând astfel solidaritatea comunității internaționale față de eforturile de reconstrucție ale Republicii Moldova.

Printre prioritățile Planului 5+ se numără:

Drumuri Europene: Investiții în modernizarea și extinderea rețelei de drumuri pentru a facilita conexiunile la nivel european.
Cale Ferată și Transport Naval European: Dezvoltarea infrastructurii feroviare și maritime pentru îmbunătățirea transportului de marfă și persoane.
Apă Pentru Toți: Extinderea și modernizarea sistemelor de apeducte și canalizare pentru a asigura accesul la apă potabilă.
Sate și Orașe Dezvoltate prin Satul European: Implementarea unor proiecte care să contribuie la modernizarea satelelor și orașelor.
Transport Rutier Modern: Îmbunătățirea rețelei de transport rutier pentru a susține mobilitatea eficientă.

În plus, Planul include proiecte de importanță națională precum dezvoltarea aeroportului, expansiunea portului Giurgiulești, construcția de poduri peste râurile Prut și Nistru, Autostrada Iași – Ungheni – Chișinău – Odessa, precum și introducerea unui tren de mare viteză care să conecteze Chișinăul cu Iași și București.

Ministrul Spînu a subliniat că implementarea acestor proiecte va aduce beneficii semnificative pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru creșterea economiei Republicii Moldova.

Ministrul nu a precizat de unde vor fi luați banii, însă doar pentru reabilitarea celor 6000 de kilometri de drum sunt necesare circa 7 miliarde de euro.

Un raport al Administrației de Stat a Drumurilor relevă că în anul 2022 circa 20,91% din drumurile naționale și 27,11% din cele regionale erau în stare foarte rea, iar în stare rea erau 23,86% din drumurile naționale și 25,91% din cele regionale.

Cota drumurilor publice naționale din Republica Moldova în stare excelentă a crescut de aproape două ori anul trecut, arată Raportul privind implementarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2022.

Astfel în 2022 cota drumurilor publice naționale în stare excelentă a ajuns la 13,27%, în timp ce în 2021 cota lor era de 7,84%, iar în 2020 – de 6,57%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trezoreria SUA a respins oferta unui grup condus de banca americană Xtellus Partners pentru activele internaţionale ale grupului rus Lukoil, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Agerpres.

Statele Unite şi Marea Britanie au impus în octombrie sancţiuni asupra celor mai mari companii petroliere ruseşti – Lukoil şi Rosneft – în urma invadării Ucrainei. Miercuri, Statele Unite au extins până în 17 ianuarie 2026 termenul limită pentru vânzarea activelor internaţionale ale Lukoil.

Conform surselor Reuters, banca americană de investiţii Xtellus Partners s-a oferit să organizeze un schimb al valorilor mobiliare ale Lukoil deţinute de investitori din SUA într-un acord fără numerar pentru a le returna Lukoil în schimbul activelor sale internaţionale.

Printre potenţialii cumpărători ai activelor internaţionale ale Lukoil sunt companiile petroliere americane ExxonMobil şi Chevron, fondul american de private equity Carlyle, Abu Dhabi Group International Holding Company, şi grupul energetic maghiar MOL.

Reprezentanţii Trezoreriei SUA au refuzat să comenteze.

După impunerea sancţiunilor SUA, Lukoil s-a confruntat cu perturbări în activitatea externă. Lukoil extrage aproximativ 2% din producţia globală de petrol în Rusia şi în străinătate şi a declarat că este în căutarea unor cumpărători pentru activele sale internaţionale, care produc 0,5% din petrolul global şi a căror valoare este estimată la aproximativ 22 de miliarde de dolari, pe baza declaraţiilor contabile din 2024.

Conform surselor Reuters, Trezoreria SUA a transmis Xtellus Partners că nu are permisiunea de a folosi într-o tranzacţie valori mobiliare ale unei entităţi sancţionate şi de aceea respinge oferta. Ca urmare, banca va solicita o licenţă pentru a acea acces la aceste valori mobiliare.

Mai mulţi administratori de active din SUA, inclusiv BlackRock, JP Morgan şi Goldman Sachs, au pierdut miliarde de dolari atunci când au fost nevoiţi, mai întâi să îngheţe şi apoi să îşi deprecieze acţiunile la firme ruseşti, inclusiv Lukoil, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Xtellus a transmis Trezoreriei SUA că vrea să organizeze un schimb de valori mobiliare Lukoil deţinute de investitori americani, într-o vânzare fără numerar înapoi către Lukoil, în schimbul activelor globale ale companiei ruseşti, susţin sursele.

Lukoil are aproximativ 200 de benzinării sub marcă proprie în New Jersey, Pennsylvania şi New York. Operatorul finlandez de benzinării Teboil, companie deţinută de Lukoil, care deţine aproximativ 430 de benzinării, a declarat luna trecută că îşi va închide treptat operaţiunile, pe măsură ce combustibilul se epuizează. Anterior, a declarat că se aşteaptă ca Lukoil să vândă lanţul.

Lukoil este unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa distribuţiei de combustibil din Republica Moldova şi Bulgaria, operând aproximativ 600 de benzinării în Turcia şi peste 300 în România.