Planurile grandioase ale lui Spînu pentru reconstrucția infrastructurii, dar fără bani

La cea de a patra ediție a Platformei de Sprijin pentru Moldova, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a prezentat Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+. Planul vizează investiții urgente în diverse sectoare, având ca priorități dezvoltarea drumurilor, a infrastructurii feroviare, porturilor, aeroporturilor, sistemelor de apeducte și canalizare, precum și modernizarea satelelor și orașelor.

Ministrul Spînu a subliniat importanța sprijinului internațional, menționând că 50 de delegații din întreaga lume sunt prezente la eveniment, arătând astfel solidaritatea comunității internaționale față de eforturile de reconstrucție ale Republicii Moldova.

Printre prioritățile Planului 5+ se numără:

Drumuri Europene: Investiții în modernizarea și extinderea rețelei de drumuri pentru a facilita conexiunile la nivel european.
Cale Ferată și Transport Naval European: Dezvoltarea infrastructurii feroviare și maritime pentru îmbunătățirea transportului de marfă și persoane.
Apă Pentru Toți: Extinderea și modernizarea sistemelor de apeducte și canalizare pentru a asigura accesul la apă potabilă.
Sate și Orașe Dezvoltate prin Satul European: Implementarea unor proiecte care să contribuie la modernizarea satelelor și orașelor.
Transport Rutier Modern: Îmbunătățirea rețelei de transport rutier pentru a susține mobilitatea eficientă.

În plus, Planul include proiecte de importanță națională precum dezvoltarea aeroportului, expansiunea portului Giurgiulești, construcția de poduri peste râurile Prut și Nistru, Autostrada Iași – Ungheni – Chișinău – Odessa, precum și introducerea unui tren de mare viteză care să conecteze Chișinăul cu Iași și București.

Ministrul Spînu a subliniat că implementarea acestor proiecte va aduce beneficii semnificative pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru creșterea economiei Republicii Moldova.

Ministrul nu a precizat de unde vor fi luați banii, însă doar pentru reabilitarea celor 6000 de kilometri de drum sunt necesare circa 7 miliarde de euro.

Un raport al Administrației de Stat a Drumurilor relevă că în anul 2022 circa 20,91% din drumurile naționale și 27,11% din cele regionale erau în stare foarte rea, iar în stare rea erau 23,86% din drumurile naționale și 25,91% din cele regionale.

Cota drumurilor publice naționale din Republica Moldova în stare excelentă a crescut de aproape două ori anul trecut, arată Raportul privind implementarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2022.

Astfel în 2022 cota drumurilor publice naționale în stare excelentă a ajuns la 13,27%, în timp ce în 2021 cota lor era de 7,84%, iar în 2020 – de 6,57%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.