Planurile grandioase ale lui Spînu pentru reconstrucția infrastructurii, dar fără bani

La cea de a patra ediție a Platformei de Sprijin pentru Moldova, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a prezentat Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+. Planul vizează investiții urgente în diverse sectoare, având ca priorități dezvoltarea drumurilor, a infrastructurii feroviare, porturilor, aeroporturilor, sistemelor de apeducte și canalizare, precum și modernizarea satelelor și orașelor.

Ministrul Spînu a subliniat importanța sprijinului internațional, menționând că 50 de delegații din întreaga lume sunt prezente la eveniment, arătând astfel solidaritatea comunității internaționale față de eforturile de reconstrucție ale Republicii Moldova.

Printre prioritățile Planului 5+ se numără:

Drumuri Europene: Investiții în modernizarea și extinderea rețelei de drumuri pentru a facilita conexiunile la nivel european.
Cale Ferată și Transport Naval European: Dezvoltarea infrastructurii feroviare și maritime pentru îmbunătățirea transportului de marfă și persoane.
Apă Pentru Toți: Extinderea și modernizarea sistemelor de apeducte și canalizare pentru a asigura accesul la apă potabilă.
Sate și Orașe Dezvoltate prin Satul European: Implementarea unor proiecte care să contribuie la modernizarea satelelor și orașelor.
Transport Rutier Modern: Îmbunătățirea rețelei de transport rutier pentru a susține mobilitatea eficientă.

În plus, Planul include proiecte de importanță națională precum dezvoltarea aeroportului, expansiunea portului Giurgiulești, construcția de poduri peste râurile Prut și Nistru, Autostrada Iași – Ungheni – Chișinău – Odessa, precum și introducerea unui tren de mare viteză care să conecteze Chișinăul cu Iași și București.

Ministrul Spînu a subliniat că implementarea acestor proiecte va aduce beneficii semnificative pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru creșterea economiei Republicii Moldova.

Ministrul nu a precizat de unde vor fi luați banii, însă doar pentru reabilitarea celor 6000 de kilometri de drum sunt necesare circa 7 miliarde de euro.

Un raport al Administrației de Stat a Drumurilor relevă că în anul 2022 circa 20,91% din drumurile naționale și 27,11% din cele regionale erau în stare foarte rea, iar în stare rea erau 23,86% din drumurile naționale și 25,91% din cele regionale.

Cota drumurilor publice naționale din Republica Moldova în stare excelentă a crescut de aproape două ori anul trecut, arată Raportul privind implementarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2022.

Astfel în 2022 cota drumurilor publice naționale în stare excelentă a ajuns la 13,27%, în timp ce în 2021 cota lor era de 7,84%, iar în 2020 – de 6,57%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie