Politicienii cer reduceri de taxe, dar problema e alta: motorina e importată scump

24 Mart. 2026, 10:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Mart. 2026, 10:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea accentuată a prețurilor la carburanți, în special la motorină, este determinată în principal de factorii externi și nu de nivelul taxelor aplicate în Republica Moldova, susține economistul Stat Madan.

Potrivit acestuia, scumpirile din ultima perioadă sunt legate direct de evoluțiile de pe piețele internaționale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Datele analizate arată că majorarea componentei „cost de import (Platts)” de la circa 10,27 lei la 17,34 lei explică aproximativ 83,3% din creșterea prețului final la motorină. În schimb, acciza și marja comercială au rămas practic constante, iar TVA a crescut doar ca efect al scumpirii bazei de preț.

„Scumpirea nu este una fiscală, ci una importată”, subliniază economistul.

În acest context, ideea de reducere a impozitelor pe carburanți, promovată de unii politicieni, ar trebui analizată cu prudență. Stat Madan atrage atenția că Republica Moldova are deja una dintre cele mai mici accize la motorină din regiune circa 167 euro per 1000 de litri, de aproape două ori sub nivelul minim din Uniunea Europeană (330 euro) și de peste trei ori mai mic decât în România.

Chiar și state care au operat reduceri recente, precum Serbia sau Ucraina, mențin niveluri ale accizelor mai mari decât cele din Moldova.

Expertul mai menționează că motorina este tratată ca un input strategic pentru economie, fiind utilizată pe scară largă în transport, agricultură și logistică, motiv pentru care este deja fiscalizată mai puțin decât benzina.

Reducerea suplimentară a accizelor ar avea un impact limitat asupra prețului final, dar ar genera pierderi bugetare și ar reduce spațiul fiscal într-un moment în care deficitul este deja sub presiune. În plus, o astfel de măsură ar beneficia inclusiv consumatorii individuali, fără a fi direcționată strict către sectoarele productive.

În opinia economistului, o soluție mai eficientă ar fi măsurile țintite, cum ar fi compensarea sau rambursarea accizelor pentru fermieri, în contextul lucrărilor agricole de sezon.

Pe termen mediu, Republica Moldova ar putea fi nevoită chiar să majoreze acciza la motorină, în procesul de aliniere la standardele Uniunii Europene, unde pragul minim este de 330 euro per 1000 de litri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.