Polonia a strâns peste 1.000 de mărturii privind crimele de război ruse comise în Ucraina

06 Mai 2022, 21:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mai 2022, 21:22 // Actual //  bani.md

Polonia a strâns peste 1.000 de declaraţii ale martorilor în legătură cu crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina, a afirmat vineri un ministru polonez adjunct al justiţiei, în cadrul unei conferinţe internaţionale organizate în Lituania, relatează Agerpres citând thenews.pl.

Sebastian Kaleta a făcut declaraţia în timpul intervenţiei sale în conferinţa de la Vilnius consacrată aducerii în faţa justiţiei a celor vinovaţi pentru crimele ruse din Ucraina.
„Până acum, am reuşit să colectăm 1.000 de dovezi, sub forma unor declaraţii ale martorilor, fotografii şi înregistrări video”, a spus Kaleta.

El a adăugat că procurorii polonezi au intervievat oameni care au fugit de războiul din Ucraina şi sunt fie victime, fie martori ai infracţiunilor de război ruse.

Ancheta poloneză face parte din investigaţia mai amplă desfăşurată de Curtea Penală Internaţională de la Haga (CPI). Lansată pe 2 martie, această investigaţie a CPI este acum sprijinită de 41 de state membre, printre care ţările non-europene Australia, Canada, Columbia, Japonia şi Noua Zeelandă, a menţionat oficialul polonez.

În acelaşi timp, Polonia participă şi la o anchetă comună cu Ucraina şi Lituania menită să strângă dovezi ale crimelor de război ruse comise în Ucraina, pentru a aduce autorii în faţa justiţiei penale, a adăugat Sebastian Kaleta.

La conferinţa de la Vilnius au luat parte, printre alţii, premierul lituanian Ingrida Simonyte, fostul preşedinte leton Valdis Zatlers şi fostul lider lituanian Vytautas Landsbergis. Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba şi fostul premier britanic Gordon Brown au participat prin legătură video.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.