Putin va transmite un mesaj "apocaliptic" Occidentului la parada organizată pe 9 mai, de Ziua Victoriei

În acest scenariu, Il-80 este conceput pentru a deveni centrul de comandă itinerant al preşedintelui rus. Acesta este plin de tehnologie, dar detaliile specifice sunt secrete de stat ruseşti, scrie Reuters.

Liderul de la Kremlin, în vârstă de 69 de ani, a comparat în repetate rânduri războiul din Ucraina cu provocarea cu care s-a confruntat Uniunea Sovietică atunci când naziştii lui Adolf Hitler au invadat-o în 1941.

„Încercarea de a linişti agresorul în ajunul Marelui Război Patriotic s-a dovedit a fi o greşeală care a costat scump poporul nostru”, a declarat Putin pe 24 februarie, când a anunţat ceea ce a numit o operaţiune militară specială în Ucraina. „Nu vom face o astfel de greşeală a doua oară, nu avem dreptul”.

Putin prezintă războiul din Ucraina ca pe o bătălie pentru a-i proteja pe vorbitorii de limbă rusă de acolo de persecuţiile naziştilor şi pentru a se apăra de ceea ce el numeşte ameninţarea americană la adresa Rusiei reprezentată de extinderea NATO. Ucraina şi Occidentul resping afirmaţia de fascism ca fiind un nonsens şi spun că Putin duce un război de agresiune neprovocat.

Alături de înfrângerea din 1812 a împăratului francez Napoleon Bonaparte, înfrângerea Germaniei naziste este cel mai venerat triumf militar al ruşilor, deşi ambele invazii catastrofale dinspre vest au lăsat Rusia profund sensibilă în privinţa graniţelor sale.

Invazia Rusiei a ucis mii de oameni şi a strămutat aproape 10 milioane de persoane. De asemenea, a lăsat Rusia în ghearele unor sancţiuni occidentale dure şi a stârnit temeri legate de o confruntare mai amplă între Rusia şi Statele Unite – de departe cele mai mari puteri nucleare ale lumii.

În urmă cu mai puţin de două decenii, preşedintele american George W. Bush s-a alăturat lui Putin la festivităţile de 9 mai de la Moscova. Anul acesta nu a fost invitat niciun lider occidental, a precizat Kremlinul.

Statele Unite şi aliaţii săi au intensificat livrările de arme către Ucraina, iar Putin s-a confruntat cu apeluri din partea unora dintre militarii ruşi de a dezlănţui o mai mare putere de foc asupra Ucrainei, au declarat pentru Reuters două surse apropiate forţelor armate. Moscova a declarat Occidentului că livrările sale de arme sunt ţinte legitime.

Înaintea datei de 9 mai, la Moscova şi în capitalele occidentale au circulat speculaţii potrivit cărora Putin pregătea un fel de anunţ special privind Ucraina, poate o declaraţie de război directă sau chiar o mobilizare naţională.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins miercuri aceste sugestii, calificându-le drept „prostii”.

Kremlinul nu a răspuns la solicitările de comentarii cu privire la ceea ce ar putea spune Putin în discursul său, care va fi rostit de la tribuna din Piaţa Roşie, în faţa Mausoleului lui Vladimir Lenin.

Anul trecut, Putin a atacat excepţionalismul occidental şi ceea ce a spus el că este creşterea neonazismului şi a rusofobiei – tendinţe la care a revenit din nou şi din nou atunci când a abordat problema Ucrainei.

#occident #mesaj #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.