Rusia găsește o nouă destinație pentru gazele menite Nord Stream 2

Rusia va aproviziona regiunile din nord-vestul țării cu gazul destinat gazoductului Nord Stream 2, care ar fi trebuit să transporte combustibilul rusesc direct în Germania printr-o conductă amplasată pe fundul Mării Baltice şi a cărui punere în funcţiune a fost blocată de Germania încă înainte de campania militară rusă în Ucraina, a declarat Gazprom, citat de presa spaniolă.

„Deoarece gazoductul offshore Nord Stream 2 nu este utilizat în prezent (…) Gazprom a decis să utilizeze capacitățile suplimentare terestre de transport de gaze ale proiectului pentru dezvoltarea aprovizionării cu gaz în regiunile de nord-vest ale Rusiei”, a declarat compania într-un comunicat pe Telegram, citează rador.

Aceasta a subliniat că, dacă Germania ar decide la un moment dat să deblocheze pornirea gazoductului, „poate fi pus în funcțiune doar o conductă cu o sarcină de 100%”.

Ceea ce înseamnă că 50% din capacitatea totală a Nord Stream 2 s-ar pierde, aceasta fiind calculată la 55.000 de milioane de metri cubi de gaz pe an. Gazprom a avertizat în continuare că punerea în funcțiune a celei de-a doua conducte nu poate începe până în 2028.

Rusia a finalizat prima conductă a gazoductului în octombrie 2021 și, în paralel, a continuat procesul de primire a autorizației de pornire a infrastructurii.

Însă, autoritatea germană de reglementare a energiei a oprit procesul de certificare a conductei în noiembrie și a cerut Nord Stream 2 AG, cu sediul în Elveția, să creeze o filială în conformitate cu legislația germană pentru a gestiona secțiunea germană a conductei, lucru pe care l-a făcut în cele din urmă în ianuarie 2022, odată cu crearea Gas for Europe, cu sediul în orașul Scherin (nord).

Totuşi, pe 22 februarie, cu două zile înainte ca președintele rus Vladimir Putin să anunțe o „operațiune militară specială” în Ucraina, proiectul de 11 miliarde de dolari a fost suspendat de cancelarul german Olaf Scholz.

Recunoașterea de către Rusia a independenței autoproclamatelor republici separatiste Donețk și Lugansk, în Donbasul ucrainean, a făcut ca intrarea în exploatare a gazoductului să fie nesustenabilă. În cele din urmă, la 1 martie, Nord Stream AG a declarat faliment.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.