Polonia, ţara cărbunelui, se îndreaptă spre o iarnă a nemulţumirii

15 Aug. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Aug. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Polonia, o ţară bogată în cărbune şi încă dependentă de acest com­bustibil considerat murdar, se în­dreaptă spre o iarnă a nemulţumirii din cauza problemelor cu energia, scrie Deutsche Welle.

După ce a interzis importurile de cărbune rusesc în aprilie, Polonia, cel mai mare producător de cărbune din Europa, suferă acum o penurie.

Pe măsură ce preţurile cresc, gu­vernul de la Varşovia se străduieşte să găsească soluţii de urgenţă care ar putea accelera eliminarea treptată a acestui combustibil poluant din mi­xul energetic. Nu este uşor şi pentru că indus­tria minieră poloneză este u­na cu tra­diţie, cu rol social important.

Polonia arde 10 milioane de tone de cărbune pe an pentru a încălzi gos­podăriile – 87% din totalul cărbu­ne­lui consumat în locuinţele din UE în 2019, potrivit think tankului independent Forum Energii din Varşovia. Aproximativ jumătate din canti­tate este extrasă din minele polone­ze, în timp ce Rusia furniza aproxi­mativ 40%, sau 3,9 milioane de tone pe an. Dar Polonia a interzis impor­tu­rile de cărbune rusesc în aprilie, iar acum ţara se străduieşte să găsească noi surse.
„Au folosit cărbune rusesc pen­tru că era mai ieftin. Cărbunele din minele poloneze este foarte scump pentru că este îngropat foarte adânc“, a explicat pentru DW Piotr Siergiej, purtător de cuvânt al gru­pului de mediu Polish Smog Alert.

Cărbunele rusesc este folosit şi de termocentralele din partea de est a Poloniei, unde nu poate fi pur şi simplu schimbat cu cărbunele polo­nez. Cărbunele rusesc este de calitate superioară şi conţine mai puţin sulf, a precizat Aleksandra Gawlikowska-Fyk de la Forum Energii.

O parte a problemei este că Polonia, în cele din urmă şi fără tra­gere de inimă, a fost de acord să eli­mine treptat cărbunele pentru a înde­plini obiectivele UE privind emisiile de carbon.

În noiembrie 2021, Polonia a aderat la Conferinţa COP26 pentru climă de la Glasgow, angajându-se astfel să renunţe la cărbune şi să nu mai construiască sau să investească în dezvoltarea acestei industrii.

Cu preţurile de peste 2.000 de zloţi (420 EUR) pe tonă, plus costurile de transport şi distribuţie, este de aşteptat ca mulţi utilizatori polonezi să cadă în sărăcie energetică la iarnă, ceea ce înseamnă că nu îşi vor mai putea plăti facturile la încălzire. Sub risc sunt cei cu cele mai mici venituri. Guvernul intenţionează să acorde utilizatorilor finali o subvenţie în numerar unică şi a ordonat companiilor de cărbune de stat Weglokoks şi PGE Paliw să cofinanţeze achiziţiile de cărbune pentru ca acesta să fie mai ieftin pentru cei mai săraci. Dar experţii cred că doar atât nu este suficient şi că s-ar putea ca „aurul negru“ să nu ajungă acolo unde este cel mai necesar. Barbara şi Witold Walesa – un cuplu de pensionari care locuieşte în micul oraş Deblin, la 100 de kilometri sud de Varşovia – au trecut recent la gaze naturale ca principală sursă de combustibil pentru încălzire. Ei folosesc cărbunele doar ca rezervă suplimentară.

„Ne costă până la aproximativ 2.500 de zloţi, de aproximativ patru ori mai mult decât anul trecut“, a spus Barbara.

„Noi, probabil, ne vom descurca, dar alţii nu vor avea cu ce să se încălzească atunci când se va răci afară“. În zilele noastre, Polonia are cele mai scăzute rezerve de cărbune de la al Doilea Război Mondial încoace. Stocurile – care au crescut la un nivel maxim de 8 milioane de tone în timpul pandemiei – aproape s-au înjumătăţit la 4,4 milioane de tone în august, potrivit datelor Agenţiei de Dezvoltare Industrială din Polonia.

Cei mai mari producători ai ţării, inclusiv Polish Mining Group (PGG), şi-au vândut rezervele şi nu au stocuri adecvate de cărbune pentru a acoperi consumul când acesta va ajunge la punctul de vârf în această iarnă. Acum, companiile încearcă să-şi renegocieze contractele pe termen lung cu grupurile de utilităţi ale ţării. „Termocentralele poloneze au început deja să reducă producţia, ceea ce a contribuit la o scădere a exporturilor de energie electrică. În iulie, pentru prima dată după multe luni, Polonia a fost importator net de energie electrică“, a declarat Bartlomiej Derski de la publicaţia de energie Wysokie Napiecie.

Realitatea Live

06 Oct. 2025, 10:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Oct. 2025, 10:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Vârsta medie a investitorilor în valorile mobiliare de stat este de 42 de ani, categoria dominantă fiind 36–45 de ani, cu o preferință pronunțată pentru obligațiunile cu maturități de 1 și 2 ani. Majoritatea investitorilor provin din mediul urban, iar Chișinăul rămâne centrul principal al subscrierilor, potriviti informațiilor Ministerului Finanțelor.

Un alt indicator important ține de fidelitatea investitorilor: 55% dintre participanți au revenit la cel puțin două emisiuni, generând aproape 80% din volumul total investit. Printre cazurile notabile se numără cel mai în vârstă investitor, în vârstă de 84 de ani, care a plasat 200.000 lei în VMS, demonstrând că aceste instrumente atrag un spectru larg de profiluri, iar cel mai tânăr investitor are 18 de ani și a plasat 20 de mii de lei.

Obligațiunile pentru doi ani au atras cei mai multe investiții de 290 de milioane de lei, cu o pondere de 45% din totalul investițiilor. 76% sun investitori din  mediul urban

De asemenea, luna martie 2025 a fost cea mai activă, cu peste 1.700 de tranzacții realizate de peste 1.100 de investitori, iar Chișinăul domină cu 1360 de investitori și o sumă de 422 de milioane de lei.

Pentru trimestrul IV 2025, Ministerul Finanțelor a publicat deja calendarul subscrierilor prin platforma eVMS.md, unde investitorii vor putea opta pentru obligațiuni cu maturități de 2, 3 sau 4 ani, în funcție de obiectivele lor financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII