Premierul Ilie Bolojan a discutat cu BERD: România, gata să preia Portul Giurgiulești. Miza 100 de milioane de dolari

17 Sept. 2025, 10:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2025, 10:53 // Actual //  Ursu Victor

Premierul României, Ilie Bolojan, a avut o întrevedere cu o delegație a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), condusă de Charlotte Ruhe, Managing Director pentru Europa Centrală și de Sud-Est, tema principală fiind vânzarea Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova.

La licitația de vânzare a operatorului ICS Danube Logistics, deținut integral de BERD, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (APM) – controlată de statul român prin Ministerul Transporturilor (80%) – a depus o ofertă angajantă de 62 milioane de dolari. În plus, APM s-a angajat să investească ulterior cel puțin 28 milioane de dolari în dezvoltarea portului.

Potrivit Executivului român, partea română și-a exprimat interesul de a colabora cu Republica Moldova pentru a sprijini dezvoltarea regională și conectivitatea pe Dunăre și la Marea Neagră.

Pe 11 iulie, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului de la Chișinău a aprobat oferta APM din punct de vedere al securității naționale. Cu toate acestea, tranzacția nu este încă finalizată – părțile se află în negocieri, iar plata ar putea avea loc cel mai devreme la 31 decembrie 2025 sau în cursul anului viitor.

Procesul este însă contestat în instanță de Fondul Proprietatea (FP), acționar minoritar al APM, care a cerut suspendarea efectelor hotărârii AGA. Tribunalul a respins solicitarea, motivând că nu există o pagubă iminentă, iar simpla depunere a unei oferte angajante nu garantează încheierea contractului.

FP acuză că oferta ar fi supraevaluată, bazată pe scenarii optimiste și marje de profit greu de atins, în timp ce există riscuri majore legate de dreptul de administrare al portului (care expiră în 2030), litigii privind proprietatea, sechestru pe active și posibile obligații de mediu.

APM a replicat că toate riscurile au fost luate în calcul și au fost introduse în mecanisme de ajustare a prețului, inclusiv prin rețineri de sume până la soluționarea litigiilor. Totodată, compania susține că achiziția va aduce beneficii strategice României, consolidând controlul asupra principalului nod logistic al Republicii Moldova și oferind avantaje comerciale și geopolitice în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.