Presa rusă de stat atacă pentru prima oară războiul lui Putin. Vorbește de corupție și nedreptățirea soldaților

31 Mart. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Mart. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

O instituție de presă a statului rus a publicat în această săptămână un articol care conține referiri critice la adresa regimului Putin. Este primul episod de acest gen de la începutul războiului din Ucraina.

Agenția de presă RIA Novosti, controlată de statul rus, a publicat marți un articol intitulat „Nu ne-am așteptat la asta”, care conține declarațiile mai multor soldați ruși răniți pe front în Ucraina, care nu au primit compensațiile promise de președintele Vladimir Putin, relatează Newsweek.

Deși invitații posturilor TV de stat și-au exprimat în ultimele luni frustrarea în legătură cu evoluția războiului, agențiile de presă oficiale au păstrat linia Kremlinului, respectând cu strictețe legea adoptată de Parlamentul de la Moscova, în martie 2022, care prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru „răspândirea intenționată de știri false care discreditează armata rusă”.

Autoritățile au folosit această lege pentru a-i viza pe cei care au respins viziunea beligerantă a lui Putin și au interzis presei să numească „război” invazia în Ucraina, fiind obligatorie sintagma „operațiune militară specială”.

La fel a procedat și RIA Novosti în articolul publicat, însă prezentarea detaliată a situației unor militari răniți pe front care nu au primit despăgubirile promise de Putin reprezintă o abatere notabilă de la politica Kremlinului și ar putea fi un semn al unor fisuri care se adâncesc în interiorul regimului. Nu întâmplător, materialul poate fi accesat acum din afara Rusiei doar printr-o conexiune VPN.

Decretul lui Putin nu se aplică

La o săptămână după începerea războiului, Putin a anunțat că soldații răniți pe front vor avea dreptul la o compensație financiară. „Este datoria noastră să sprijinim familiile camarazilor noștri căzuți și răniți pe front”.

În aprilie, însă, Ministerul rus al Apărării a publicat pe site-ul său un ordin potrivit căruia, pentru a se încadra la compensații, soldații răniți trebuie să figureze pe o listă oficială – decizie care confirmă implicit că Rusia s-a confruntat cu pierderi grele în lupte, dar și cu situații în care soldații s-au automutilat ca să fie scoși de pe front.

Ordinul ministerului contrazice, însă, decretul lui Putin. Astfel, în funcție de gravitatea rănilor suferite, militarii pot primi diverse sume de bani. De exemplu, pentru o rană gravă se achită în jur de 300.000 de ruble (aproximativ 3.570 de euro), iar pentru una ușoară – în jur de 70.000 de ruble (aproximativ 833 de euro). Ordinul Ministerului se bazează pe lista cu tipurile de răni plătite de stat pentru militarii aflați pe front aprobată încă din 1998, printr-o ordonanță de guvern.

„Decretul șefului statului nu specifică gradul de invaliditate pentru care se acordă compensațiile. Nu face referire nici la lista din ordonanță. Conform textului, ar trebui făcute plățile pentru toți cei răniți”, a explicat Roman Pronin, președintele mișcării civice Comitetul pentru Combaterea Corupției, unul dintre puținii care încearcă să-i ajute pe soldați să obțină compensațiile.

„Doctorii trec de obicei simptomele, dar nu și cazuistica lor. Iar personalul militar nu întocmește documentele pentru plată”, a arătat activistul. Un membru al unei organizații pentru drepturile omului a spus că doctorii scriu diagnostice precum „reacție acută la stres”, „condiție astenică” („oboseală ridicată”), „sindromul astenic” (oboseală psihică și nervozitate). „Acestea nu sunt considerate afecțiuni sau răni”, a spus Pronin.

Mai mulți militari au spus pentru RIA Novosti că la început plățile s-au făcut indiferent de tipul sau de gravitatea rănilor suferite, apoi ordinul emis de Ministerul Apărării a legat compensațiile de lista de criterii prevăzută în ordonanța din ’98.

În vară, după ce activiștii au sesizat că decretul lui Putin este contrazis de ordinul Ministerului, modificarea a fost eliminată. Însă problema este acum modul de aplicare: de exemplu, șocul suferit după o explozie nu figurează pe listă, deși reprezintă o rană complicată. Este aproape imposibil de determinat vizual, dar poate avea urmări grave – leziuni ale creierului, probleme de vedere și de auz, slăbirea memoriei. Echilibrul psihic are, de asemenea, de suferit.

Răniți pe front, dar fără compensații

RIA Novosti a prezentat cazurile unor soldați care au avut nevoie de tratament medical după ce au fost afectați de explozii și care nu au primit despăgubirile promise de președintele rus.

Serghei Abramov, din Krasnoiarsk, a fost trimis să lupte în regiunea Donețk la sfârșitul anului trecut, după trei luni de instruire. El a povestit că a fost rănit în urma unei explozii și a fost internat în spital.

Inițial, i s-a pus diagnosticul de barotraumă otică acută, o afectare a membranei timpanelor urechilor, dar i s-a refuzat dreptul la compensație, iar un alt spital i-a dat o scrisoare medicală din care reiese că suferă de „reacție acută la stres”. I s-au prescris doar niște vitamine, analgezice și calmante și asta a fost tot.

El a înaintat o contestație la biroul procurorului militar. Soția lui, Elena Abramova, l-a căutat pe șeful secției de neurologie de la spitalul din Rostov. „Am încercat să aflu pe ce bază au fost falsificate documentele medicale, de ce soțul meu nu a fost examinat normal. Fără să-mi dea vreun răspuns, m-a dat afară pe ușă”, a povestit ea.

Un alt soldat rus, din Daghestan, Aleksandr, a fost afectat de o explozie în vară, în regiunea Zaporojie, unul dintre cele patru teritorii pe care Putin le-a anexat ilegal anul trecut. „M-am lovit rău la cap. Abia mai puteam să merg, mă clătinam rău. În Donețk (la spital – n.red.) mi-au zis: fractură la osul temporal, leziune cranio-cerebrală închisă”, a povestit el.

După ce medicii i-au spus că durerile de cap sunt provocate de osteocondroza cervicală, nu de o rană suferită în luptă, Aleksandr s-a adresat procurorilor militari, dar aceștia au menținut diagnosticul medical care nu indică o rană, ci o boală. Prin urmare, soldatul nu întrunește criteriile pentru a primi compensația de la Guvern.

RIA Novosti scrie, de asemenea, că mulți militari se plâng de corupție și vor să li se facă dreptate, subliniind că autoritățile trebuie să rezolve problema „înainte să se răspândească”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Oct. 2026, 13:29
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2026, 13:29 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sistemul financiar al Republicii Moldova este dominat aproape în totalitate de bănci, în timp ce companiile de asigurări dețin o cotă infimă din activele cumulate ale celor două sectoare. Din fiecare 100 de lei aflați în bilanțurile băncilor și asigurătorilor, doar 3 lei revin companiilor de asigurări, arată o analiză a economistului Vladimir Dolghi.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, la sfârșitul anului 2025, activele băncilor au ajuns la 189,9 miliarde de lei, în timp ce asigurătorii administrau active de numai 5,9 miliarde de lei. Astfel, ponderea sectorului asigurărilor reprezenta doar 3% din total, nivel care a rămas practic neschimbat în ultimii șase ani.

Economistul constată că, în 2019, asigurătorii dețineau 3,3% din activele cumulate, iar din 2020 până în prezent ponderea acestora a oscilat între 3% și 3,1%. La mijlocul anului 2026, indicatorul se situa tot la 3%.

În același timp, sectorul bancar s-a extins într-un ritm superior creșterii economiei. Activele băncilor au urcat de la echivalentul a 44% din Produsul Intern Brut în 2019 la 53,7% în 2025. În cazul companiilor de asigurări, creșterea a fost mult mai modestă, de la 1,5% la doar 1,7% din PIB.

Diferența devine și mai evidentă în comparație cu Uniunea Europeană. Potrivit calculelor realizate de Vladimir Dolghi pe baza datelor Eurostat, asigurătorii reprezintă aproximativ 17% din activele financiare cumulate ale băncilor și companiilor de asigurări din UE. În România, ponderea este de 5%, iar în Bulgaria de 5,6%.

Republica Moldova, cu numai 3%, se situează la nivelul celor mai mici ponderi înregistrate în Uniunea Europeană, fiind comparabilă cu Lituania, unde indicatorul este de 2,8%, și Estonia, cu 3,5%.

Autorul precizează că există o diferență metodologică între indicatorii comparați. În cazul Republicii Moldova sunt utilizate activele totale, iar în cazul statelor europene, activele financiare. Totuși, eliminarea activelor nefinanciare ale băncilor moldovenești ar majora ponderea asigurătorilor doar de la 3% la 3,1%, fără să schimbe semnificativ concluzia.

Vladimir Dolghi subliniază că și sistemul financiar european se bazează în mare măsură pe bănci. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 10.000 de miliarde de euro din economiile populației UE sunt păstrate în depozite bancare.

Cu toate acestea, Bruxellesul încearcă să consolideze rolul companiilor de asigurări ca investitori pe termen lung. Strategia europeană privind Uniunea economiilor și a investițiilor, prezentată în martie 2025, precum și revizuirea Directivei Solvabilitate II urmăresc stimularea investițiilor pe termen lung realizate de asigurători.

În opinia economistului, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar trebui să însemne și o schimbare a rolului companiilor de asigurări în economie. Acestea ar urma să devină nu doar instituții care acoperă riscurile populației și ale întreprinderilor, ci și investitori capabili să mobilizeze economiile și să contribuie la finanțarea economiei pe termen lung.