Prețurile alimentelor la nivel global, în ușoară scădere în august: Semnal pozitiv pentru piețele internaționale

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut uşor în luna august, graţie reducerii cotaţiilor la zahăr, carne şi cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la produse lactate şi uleiuri vegetale, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite agenția Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna august 2024, acest indice s-a situat la o medie de 120,7 puncte, în scădere uşoară faţă de nivelul de 121 puncte înregistrat în luna iulie şi cu 1,1% mai puţin decât valoarea înregistrată în luna august a anului trecut.

Scăderea din luna august s-a datorat în primul rând unui declin de 4,7% al preţurilor la zahăr, care au atins cel mai scăzut nivel de după luna octombrie 2022. Potrivit FAO, scăderea cotaţiilor la zahăr a fost influenţată de îmbunătăţirea perspectivelor de producţie pentru următoarele recolte de trestie de zahăr din India şi Thailanda, precum şi reducerii cotaţiilor internaţionale la ţiţei.

Preţurile la carne au scăzut cu 0,7% comparativ cu luna iulie, în condiţiile în care preţurile la carnea de pui, porc şi oaie au scăzut pe fondul unei cereri modeste de importuri. De asemenea, preţurile la cereale au scăzut cu 0,5%, influenţate de diminuarea preţurilor globale la grâu pe fondul livrărilor la preţuri competitive din regiunea Mării Negre precum şi a producţiei peste aşteptări în Argentina şi SUA.

Pe de altă parte, preţurile produselor lactate au crescut cu 2,2% în luna august, ca urmare a exploziei cererii la import pentru lapte praf. Preţurile internaţionale la brânză au crescut şi ele în timp ce cotaţiile la unt au atins un nivel record. De asemenea, preţurile mondiale ale uleiurilor vegetale au crescut cu 0,8%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 20 de luni, în condiţiile în care majorarea preţurilor internaţionale la ulei de palmier au contracarat declinul cotaţiilor la uleiul de soia, floarea-soarelui şi rapiţă.

Într-un raport separat, FAO şi-a revizuit estimările privind producţia mondială de cereale în 2024 cu 2,8 milioane de tone, până la 2,851 miliarde de tone, aproape la egalitate cu cea din 2023. Organizaţia a precizat că revizuirea reflectă prognozele mai mici pentru recoltele de cereale păioase, inclusiv porumb, din Uniunea Europeană, Mexic şi Ucraina, în primul rând din cauza secetei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.