Prețurile alimentelor la nivel global, în ușoară scădere în august: Semnal pozitiv pentru piețele internaționale

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut uşor în luna august, graţie reducerii cotaţiilor la zahăr, carne şi cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la produse lactate şi uleiuri vegetale, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite agenția Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna august 2024, acest indice s-a situat la o medie de 120,7 puncte, în scădere uşoară faţă de nivelul de 121 puncte înregistrat în luna iulie şi cu 1,1% mai puţin decât valoarea înregistrată în luna august a anului trecut.

Scăderea din luna august s-a datorat în primul rând unui declin de 4,7% al preţurilor la zahăr, care au atins cel mai scăzut nivel de după luna octombrie 2022. Potrivit FAO, scăderea cotaţiilor la zahăr a fost influenţată de îmbunătăţirea perspectivelor de producţie pentru următoarele recolte de trestie de zahăr din India şi Thailanda, precum şi reducerii cotaţiilor internaţionale la ţiţei.

Preţurile la carne au scăzut cu 0,7% comparativ cu luna iulie, în condiţiile în care preţurile la carnea de pui, porc şi oaie au scăzut pe fondul unei cereri modeste de importuri. De asemenea, preţurile la cereale au scăzut cu 0,5%, influenţate de diminuarea preţurilor globale la grâu pe fondul livrărilor la preţuri competitive din regiunea Mării Negre precum şi a producţiei peste aşteptări în Argentina şi SUA.

Pe de altă parte, preţurile produselor lactate au crescut cu 2,2% în luna august, ca urmare a exploziei cererii la import pentru lapte praf. Preţurile internaţionale la brânză au crescut şi ele în timp ce cotaţiile la unt au atins un nivel record. De asemenea, preţurile mondiale ale uleiurilor vegetale au crescut cu 0,8%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 20 de luni, în condiţiile în care majorarea preţurilor internaţionale la ulei de palmier au contracarat declinul cotaţiilor la uleiul de soia, floarea-soarelui şi rapiţă.

Într-un raport separat, FAO şi-a revizuit estimările privind producţia mondială de cereale în 2024 cu 2,8 milioane de tone, până la 2,851 miliarde de tone, aproape la egalitate cu cea din 2023. Organizaţia a precizat că revizuirea reflectă prognozele mai mici pentru recoltele de cereale păioase, inclusiv porumb, din Uniunea Europeană, Mexic şi Ucraina, în primul rând din cauza secetei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.