Prețurile alimentelor la nivel global, în ușoară scădere în august: Semnal pozitiv pentru piețele internaționale

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut uşor în luna august, graţie reducerii cotaţiilor la zahăr, carne şi cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la produse lactate şi uleiuri vegetale, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite agenția Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna august 2024, acest indice s-a situat la o medie de 120,7 puncte, în scădere uşoară faţă de nivelul de 121 puncte înregistrat în luna iulie şi cu 1,1% mai puţin decât valoarea înregistrată în luna august a anului trecut.

Scăderea din luna august s-a datorat în primul rând unui declin de 4,7% al preţurilor la zahăr, care au atins cel mai scăzut nivel de după luna octombrie 2022. Potrivit FAO, scăderea cotaţiilor la zahăr a fost influenţată de îmbunătăţirea perspectivelor de producţie pentru următoarele recolte de trestie de zahăr din India şi Thailanda, precum şi reducerii cotaţiilor internaţionale la ţiţei.

Preţurile la carne au scăzut cu 0,7% comparativ cu luna iulie, în condiţiile în care preţurile la carnea de pui, porc şi oaie au scăzut pe fondul unei cereri modeste de importuri. De asemenea, preţurile la cereale au scăzut cu 0,5%, influenţate de diminuarea preţurilor globale la grâu pe fondul livrărilor la preţuri competitive din regiunea Mării Negre precum şi a producţiei peste aşteptări în Argentina şi SUA.

Pe de altă parte, preţurile produselor lactate au crescut cu 2,2% în luna august, ca urmare a exploziei cererii la import pentru lapte praf. Preţurile internaţionale la brânză au crescut şi ele în timp ce cotaţiile la unt au atins un nivel record. De asemenea, preţurile mondiale ale uleiurilor vegetale au crescut cu 0,8%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 20 de luni, în condiţiile în care majorarea preţurilor internaţionale la ulei de palmier au contracarat declinul cotaţiilor la uleiul de soia, floarea-soarelui şi rapiţă.

Într-un raport separat, FAO şi-a revizuit estimările privind producţia mondială de cereale în 2024 cu 2,8 milioane de tone, până la 2,851 miliarde de tone, aproape la egalitate cu cea din 2023. Organizaţia a precizat că revizuirea reflectă prognozele mai mici pentru recoltele de cereale păioase, inclusiv porumb, din Uniunea Europeană, Mexic şi Ucraina, în primul rând din cauza secetei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.