Prețurile alimentelor la nivel global, în ușoară scădere în august: Semnal pozitiv pentru piețele internaționale

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut uşor în luna august, graţie reducerii cotaţiilor la zahăr, carne şi cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la produse lactate şi uleiuri vegetale, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite agenția Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna august 2024, acest indice s-a situat la o medie de 120,7 puncte, în scădere uşoară faţă de nivelul de 121 puncte înregistrat în luna iulie şi cu 1,1% mai puţin decât valoarea înregistrată în luna august a anului trecut.

Scăderea din luna august s-a datorat în primul rând unui declin de 4,7% al preţurilor la zahăr, care au atins cel mai scăzut nivel de după luna octombrie 2022. Potrivit FAO, scăderea cotaţiilor la zahăr a fost influenţată de îmbunătăţirea perspectivelor de producţie pentru următoarele recolte de trestie de zahăr din India şi Thailanda, precum şi reducerii cotaţiilor internaţionale la ţiţei.

Preţurile la carne au scăzut cu 0,7% comparativ cu luna iulie, în condiţiile în care preţurile la carnea de pui, porc şi oaie au scăzut pe fondul unei cereri modeste de importuri. De asemenea, preţurile la cereale au scăzut cu 0,5%, influenţate de diminuarea preţurilor globale la grâu pe fondul livrărilor la preţuri competitive din regiunea Mării Negre precum şi a producţiei peste aşteptări în Argentina şi SUA.

Pe de altă parte, preţurile produselor lactate au crescut cu 2,2% în luna august, ca urmare a exploziei cererii la import pentru lapte praf. Preţurile internaţionale la brânză au crescut şi ele în timp ce cotaţiile la unt au atins un nivel record. De asemenea, preţurile mondiale ale uleiurilor vegetale au crescut cu 0,8%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 20 de luni, în condiţiile în care majorarea preţurilor internaţionale la ulei de palmier au contracarat declinul cotaţiilor la uleiul de soia, floarea-soarelui şi rapiţă.

Într-un raport separat, FAO şi-a revizuit estimările privind producţia mondială de cereale în 2024 cu 2,8 milioane de tone, până la 2,851 miliarde de tone, aproape la egalitate cu cea din 2023. Organizaţia a precizat că revizuirea reflectă prognozele mai mici pentru recoltele de cereale păioase, inclusiv porumb, din Uniunea Europeană, Mexic şi Ucraina, în primul rând din cauza secetei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija arată că piața importurilor de KAS-32 (amestec carbamidă-azotat de amoniu) din Republica Moldova a trecut printr-o consolidare accentuată în 2025, cu o concentrare puternică atât la nivel geografic, cât și la nivelul operatorilor interni.

În 2025, Moldova a importat 19 mii tone de KAS-32 în valoare totală de 132,3 milioane lei, la un preț mediu de 6.962 lei pe tonă. Structura importurilor a fost puternic sezonieră, cu două vârfuri clare: primul trimestru și ultimul trimestru al anului.

Doar lunile ianuarie și martie au generat împreună aproape 59% din volumul anual. În ianuarie au fost importate 5,6 mii tone la un preț de 5.979 lei/tonă, cel mai mic din an, iar în martie – 5,5 mii tone la 6.325 lei/tonă. În schimb, perioada aprilie–iunie a înregistrat zero importuri, ceea ce reflectă acoperirea necesarului prin stocurile formate anterior.

În toamnă, importurile au revenit în forță: trimestrul IV (octombrie–decembrie) a asigurat 39% din volumul anual și aproape 46% din valoarea totală. În această perioadă, însă, prețurile au urcat până la 8.320 lei/tonă în octombrie, cu 35–39% peste nivelurile din începutul anului. Analiza evidențiază clar efectul de volum: achizițiile mari din primul trimestru au beneficiat de cele mai mici prețuri.

Geografic, piața este dominată categoric de Rusia. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 11,3 mii tone, în valoare de 69,9 milioane lei, ceea ce reprezintă 59,6% din volum și 52,8% din valoarea totală. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 6.165 lei pe tonă – cu 11,4% sub media pieței și cu până la 35% mai mic decât ofertele din unele state europene.

Pe locul doi se află Ucraina, cu 3,6 mii tone (19,1% din volum), la un preț mediu de 7.970 lei/tonă, cu aproape 30% mai scump decât produsul rusesc. Bulgaria, Polonia și alte state din UE au livrat volume mai mici, la prețuri între 8.200 și 8.350 lei/tonă, formând un segment premium al pieței. În total, țările fostului spațiu CSI au asigurat 79% din volumul importurilor.

La nivelul companiilor importatoare, piața este și mai concentrată. Șase operatori au realizat toate importurile, iar liderul absolut este Fertistream-Trm SRL, care a adus 11 mii tone – 57,9% din total. Compania lucrează exclusiv cu Rusia și a obținut cel mai mic preț mediu din piață – 6.131 lei/tonă.

Carvidon-Trade SRL, al doilea jucător, a importat 3,2 mii tone la un preț de 8.212 lei/tonă, lucrând cu Bulgaria, Polonia și parțial Rusia. Fertilink Trading SRL și Fenix Agro SRL sunt orientate exclusiv spre Ucraina, cu prețuri apropiate de 8.000 lei/tonă. Diferența de preț dintre liderul pieței și operatorii mici ajunge la 25–34%, reflectând avantajele volumelor mari și puterea de negociere.

Analiza concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este matură, concentrată și puternic dependentă de furnizorii din Est, în special de Rusia. Avantajul competitiv al produsului rusesc este clar determinat de preț, însă această structură creează o vulnerabilitate strategică. O eventuală diversificare spre furnizori europeni ar însemna, inevitabil, costuri mai mari pentru fermieri.

Pentru 2026, evoluțiile vor depinde de prețul gazului pe piețele internaționale, stabilitatea relațiilor comerciale cu Rusia și Ucraina, precum și de capacitatea operatorilor de a menține contracte avantajoase pe termen lung.