Prețurile alimentelor la nivel global, în ușoară scădere în august: Semnal pozitiv pentru piețele internaționale

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut uşor în luna august, graţie reducerii cotaţiilor la zahăr, carne şi cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la produse lactate şi uleiuri vegetale, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite agenția Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna august 2024, acest indice s-a situat la o medie de 120,7 puncte, în scădere uşoară faţă de nivelul de 121 puncte înregistrat în luna iulie şi cu 1,1% mai puţin decât valoarea înregistrată în luna august a anului trecut.

Scăderea din luna august s-a datorat în primul rând unui declin de 4,7% al preţurilor la zahăr, care au atins cel mai scăzut nivel de după luna octombrie 2022. Potrivit FAO, scăderea cotaţiilor la zahăr a fost influenţată de îmbunătăţirea perspectivelor de producţie pentru următoarele recolte de trestie de zahăr din India şi Thailanda, precum şi reducerii cotaţiilor internaţionale la ţiţei.

Preţurile la carne au scăzut cu 0,7% comparativ cu luna iulie, în condiţiile în care preţurile la carnea de pui, porc şi oaie au scăzut pe fondul unei cereri modeste de importuri. De asemenea, preţurile la cereale au scăzut cu 0,5%, influenţate de diminuarea preţurilor globale la grâu pe fondul livrărilor la preţuri competitive din regiunea Mării Negre precum şi a producţiei peste aşteptări în Argentina şi SUA.

Pe de altă parte, preţurile produselor lactate au crescut cu 2,2% în luna august, ca urmare a exploziei cererii la import pentru lapte praf. Preţurile internaţionale la brânză au crescut şi ele în timp ce cotaţiile la unt au atins un nivel record. De asemenea, preţurile mondiale ale uleiurilor vegetale au crescut cu 0,8%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 20 de luni, în condiţiile în care majorarea preţurilor internaţionale la ulei de palmier au contracarat declinul cotaţiilor la uleiul de soia, floarea-soarelui şi rapiţă.

Într-un raport separat, FAO şi-a revizuit estimările privind producţia mondială de cereale în 2024 cu 2,8 milioane de tone, până la 2,851 miliarde de tone, aproape la egalitate cu cea din 2023. Organizaţia a precizat că revizuirea reflectă prognozele mai mici pentru recoltele de cereale păioase, inclusiv porumb, din Uniunea Europeană, Mexic şi Ucraina, în primul rând din cauza secetei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții