Prietena lui Putin Marine Le Pen și apropiații săi, acuzați de un „tun” de 600.000 de euro

Candidata de extremă dreapta la alegerile prezidenţiale din Franţa Marine Le Pen şi apropiaţi de-ai săi sunt acuzaţi că au deturnat aproximativ 600.000 de euro din bani publici europeni în timpul exercitării mandatului lor de europarlamentari, transmite AFP.

Acuzaţia vine din partea biroului european antifraudă, potrivit unui nou raport dezvăluit sâmbătă de site-ul francez de ştiri Mediapart şi predat justiţiei franceze.

Parchetul din Paris a confirmat pentru AFP că a primit acest raport pe 11 martie, care în prezent este analizat.

„Sunt surprins de sincronicitatea izbitoare a dezvăluirii” şi de „instrumentalizarea” sa, a reacţionat pentru AFP Rodolphe Bosselut, avocatul lui Marine Le Pen, politiciană aflată în campanie pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale care vor avea loc pe 24 aprilie şi în care se va confrunta cu preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron.

Bosselut a mai declarat că este „consternat de felul în care acţionează OLAF (Oficiul european de luptă antifraudă), fără caracter contradictoriu” în privinţa unor „fapte din urmă cu mai bine de zece ani”, în cazul unor.

Marine Le Pen „nu a fost citată de nicio autoritate judiciară franceză”, a adăugat avocatul, care a deplâns, de asemenea, că nici el, nici clientul său nu au fost destinatarii raportului final. Potrivit acestuia, ancheta OLAF este deschisă din 2016, iar doamna Le Pen a fost audiată prin corespondenţă în martie 2021.

Raportul din care Mediapart a publicat fragmente se referă la cheltuielile pe care grupurile politice le pot folosi în contextul mandatului de europarlamentari şi pe care Marine Le Pen şi apropiaţii săi le-ar fi folosit în scopuri politice naţionale, pentru cheltuieli personale sau pentru servicii în beneficiul unor companii comerciale apropiate partidului său, Adunarea Naţională (RN) şi grupului parlamentar de extremă dreapta Europa Naţiunilor şi Libertăţii (ENL).

Raportul OLAF îi priveşte pe Marine Le Pen şi pe alţi trei foşti europarlamentari – tatăl ei Jean-Marie Le Pen, fostul ei însoţitor Louis Aliot şi Bruno Gollnisch, membru al biroului naţional al RN – şi ENL.

Aceştia sunt acuzaţi pentru deturnarea a aproximativ 600.000 de euro, bani care ar trebui rambursaţi.

Potrivit raportului, candidata RN ar fi deturnat personal în jur de 137.000 de euro din bani publici în perioada în care a fost europarlamentară, între 2004 şi 2017.

Din iunie 2017, Marine Le Pen este urmărită penal şi în ancheta desfăşurată la Paris pentru suspiciuni privind locuri de muncă fictive pentru asistenţi ai partidului în Parlamentul European. Marine Le Pen este acuzată pentru „deturnare de fonduri publice” şi „complicitate” la această infracţiune în cadrul anchetei franceze.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fonduri #acuzatii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.