Prietenul lui Plahotniuc rămâne în arest preventiv

Procuratura Anticorupție informează că, la 28 februarie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a prelungit măsura preventivă – arestarea preventivă în privința lui Andronachi Vladimir pe un termen de 30 zile, până la 01 aprilie 2023.

În prezent partea apărării face cunoștință cu materialele cauzei penale ca urmare a finisării urmăririi penale în privința numitului și a unui alt învinuit.

Procuratura spune că, statul Republica Moldova a fost prejudiciat cu suma de peste 26 milioane de lei, valoarea acestuia fiind acoperită prin sechestrele aplicate.

La data de 2 noiembrie 2022, procurorii din Procuratura Anticorupție i-au adus la cunoștință lui Vladimir Andronachi ordonanța de punere sub învinuire. Andronachi a făcut parte din Partidul Democrat al cărui ex-lider Vladimir Plahotniuc, la fel, este acuzat că este implicta în delapidarea celor trei bănci

La moment în cauza penală Frauda Bancară, Procuratura Anticorupție, inclusiv cu suportul ARBI, a aplicat sechestre pe active în valoare de circa 6,4 miliarde MDL, inclusiv în afara Republicii Moldova, pentru recuperarea prejudiciului cauzat ca rezultat al realizării Fraudei.

În anul 2014 trei bănci din Republica Moldova, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost delapidate de un miliard de dolari. Banii au ajuns în diferite conturi din străinătate, iar statul a oferit garanții BNM de 14 miliarde de lei pentru injecția financiară.

Vladimir Andronachi a fost adus miercuri, 2 noiembrie 2022, la granița Republicii Moldova cu Ucraina, de către forțele de ordine ucrainene și predat autorităților de drept din țara noastră. Acesta era anunțat în căutare în vara anului curent, figurând în dosarul fraudei bancare și Metalferos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#andronachi #arest #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.