FOTO Podul strategic peste Prut de la Leova! România încă nu a început construcția

Un nou punct vamal între România și Republica Moldova este în stadiul de proiect avansat și urmează să fie deschis în următoarele luni.

Este vorba despre un nou pod care va fi construit între localitățile Bumbăta (județul Vaslui) și Leova (Republica Moldova).

„A avut loc semnarea protocolului de preluare în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin CNAIR, a drumului comunal DC41 care face legătura între noul punct vamal și drumul național din proximitate DN24A. Scopul acestei preluări constă în demararea procedurilor de încadrare în categoria funcțională a drumurilor de interes național necesare modernizării acestuia, astfel încât să permită traficul camioanelor”, a detaliat Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, după deplasarea făcută în teren luni, 27 februarie.

Imaginile publicate de Scrioșteanu arată că, deocamdată șantierul n-a început. Noua construcție a fost agreată în septembrie 2022, la capătul unei întâlniri la București între fostul premier al Republicii Moldova Natalia Gavrilița și prim-ministrul român Nicolae Ciucă.

Un nou punct de trecere al frontierei este necesar de urgență în condițiile creșterii explozive a traficului între cele două țări. Cozi kilometrice de tiruri se înregistrează în ultimele luni în principalele puncte vamale între cele două țări, de la Sculeni și Albița.

În prima faza, va fi construit cât mai rapid un pod militar din pontoane.

„Noul punct vamal de la Bumbăta va asigura traficul de persoane și de mărfuri la granița de est a României și va prevede și asigurarea funcționalității podului de pontoane între localitatea Bumbăta și Leova, pe partea moldoveană. Acesta va funcționa până la darea în trafic a noului pod împreună cu punctul de frontieră, pentru care am început deja licitația pentru proiectare. Atât punctul provizoriu de trecere a frontierei, cât și noul pod cu punct vamal definitiv, sunt și vor fi amplasate acolo unde a existat un pod peste Prut, din care se mai văd încă pilonii de susținere, pod care a fost dinamitat de către ruși după ce au ocupat Basarabia”, mai explică Irinel Scrioșteanu.

Până în 1944, 22 de poduri legau Basarabia de România. Dintre acestea au rămâs în picioare doar două după cucerirea Basarabiei de către armata rusă. Alte 5 poduri, toate rutiere, au fost refăcute în timpul ocupației sovietice.

Podul de la Lipcani – Rădăuți Prut a fost reconstruit în 2005, dar nu este funcțional până acum. Guvernele celor două țări s-au angajat în septembrie 2022 să operaționalizeze și acest punct vamal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.