FOTO Podul strategic peste Prut de la Leova! România încă nu a început construcția

Un nou punct vamal între România și Republica Moldova este în stadiul de proiect avansat și urmează să fie deschis în următoarele luni.

Este vorba despre un nou pod care va fi construit între localitățile Bumbăta (județul Vaslui) și Leova (Republica Moldova).

„A avut loc semnarea protocolului de preluare în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin CNAIR, a drumului comunal DC41 care face legătura între noul punct vamal și drumul național din proximitate DN24A. Scopul acestei preluări constă în demararea procedurilor de încadrare în categoria funcțională a drumurilor de interes național necesare modernizării acestuia, astfel încât să permită traficul camioanelor”, a detaliat Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, după deplasarea făcută în teren luni, 27 februarie.

Imaginile publicate de Scrioșteanu arată că, deocamdată șantierul n-a început. Noua construcție a fost agreată în septembrie 2022, la capătul unei întâlniri la București între fostul premier al Republicii Moldova Natalia Gavrilița și prim-ministrul român Nicolae Ciucă.

Un nou punct de trecere al frontierei este necesar de urgență în condițiile creșterii explozive a traficului între cele două țări. Cozi kilometrice de tiruri se înregistrează în ultimele luni în principalele puncte vamale între cele două țări, de la Sculeni și Albița.

În prima faza, va fi construit cât mai rapid un pod militar din pontoane.

„Noul punct vamal de la Bumbăta va asigura traficul de persoane și de mărfuri la granița de est a României și va prevede și asigurarea funcționalității podului de pontoane între localitatea Bumbăta și Leova, pe partea moldoveană. Acesta va funcționa până la darea în trafic a noului pod împreună cu punctul de frontieră, pentru care am început deja licitația pentru proiectare. Atât punctul provizoriu de trecere a frontierei, cât și noul pod cu punct vamal definitiv, sunt și vor fi amplasate acolo unde a existat un pod peste Prut, din care se mai văd încă pilonii de susținere, pod care a fost dinamitat de către ruși după ce au ocupat Basarabia”, mai explică Irinel Scrioșteanu.

Până în 1944, 22 de poduri legau Basarabia de România. Dintre acestea au rămâs în picioare doar două după cucerirea Basarabiei de către armata rusă. Alte 5 poduri, toate rutiere, au fost refăcute în timpul ocupației sovietice.

Podul de la Lipcani – Rădăuți Prut a fost reconstruit în 2005, dar nu este funcțional până acum. Guvernele celor două țări s-au angajat în septembrie 2022 să operaționalizeze și acest punct vamal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape fiecare a treia gospodărie din Republica Moldova este formată dintr-o singură persoană, iar numărul mamelor singure cu copii este de peste șase ori mai mare decât cel al taților aflați în aceeași situație, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, publicate în baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

La data recensământului, în Republica Moldova existau circa 1,007 milioane de gospodării casnice, în care locuiau 2,3 milioane de persoane. Alte 22,8 mii de persoane locuiau în spații colective. Din totalul gospodăriilor, 651,4 mii, adică 64,7%, erau gospodării familiale.

Unul dintre cele mai interesante detalii este amploarea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană. BNS arată că 355,4 mii de gospodării erau nefamiliale, iar 94% dintre acestea erau alcătuite dintr-o singură persoană. Rezultă aproximativ 334 de mii de gospodării cu un singur locatar, adică circa 33% din toate gospodăriile țării practic, una din trei.
Fenomenul este mai pronunțat în nordul țării. În raioanele Dondușeni, Briceni și Ocnița, aproximativ 18–19% dintre persoanele din gospodării locuiau singure, în timp ce în Ialoveni, UTA Găgăuzia și Dubăsari ponderea era de aproximativ 10%.

Datele arată și o diferență între mamele și tații care își cresc copiii singuri. Din cele 682,4 mii de nuclee familiale înregistrate, 121,3 mii, sau 17,8%, erau formate din mame singure cu copii, în timp ce numai 19,7 mii, sau 2,9%, erau tați singuri cu copii. Astfel, numărul mamelor singure este de peste șase ori mai mare decât cel al taților singuri.

În același timp, 42,4% dintre nucleele familiale erau cupluri cu copii, iar 36,9% cupluri fără copii. Aproape unul din cinci nuclee familiale era format dintr-o mamă singură cu copii.

Municipiile Chișinău și Bălți ies în evidență prin cea mai mare pondere a gospodăriilor formate dintr-un singur părinte cu copii 22,8% dintre gospodăriile constituite dintr-un nucleu familial. La polul opus, în regiunea de Nord, ponderea acestora este de 18,3%.

Tot în Chișinău se observă o structură familială diferită față de nordul țării. Doar 30% dintre gospodăriile formate dintr-un nucleu familial sunt cupluri fără copii, cea mai mică pondere dintre regiuni, în timp ce în Nord proporția ajunge la 42%. În raioanele Șoldănești, Edineț și Drochia, cuplurile fără copii reprezintă chiar 45–46% din gospodăriile de acest tip.
În schimb, Ialoveni, Chișinău și Criuleni au cele mai mari ponderi ale gospodăriilor formate din cupluri cu copii 48,8%, 47,2% și, respectiv, 47,1%.

Un alt detaliu relevant este că mai puțin de jumătate dintre gospodăriile familiale din Republica Moldova 46,4% aveau copii sub 18 ani. În orașe, proporția ajungea la 50,1%, față de numai 43,1% în mediul rural. Gospodăriile familiale cu minori aveau, în medie, patru persoane.

#statistică #familii #moldoveni