Producătorii de carne – ținta atacurilor cibernetice. O nouă ameninţare la adresa securităţii alimentare

Grupul brazilian JBS SA, cel mai mare furnizor mondial de carne, a devenit cea mai recentă victimă a piraţilor cibernetici, ceea ce reprezintă o nouă ameninţare la adresa securităţii alimentare mondiale deja afectată de pandemia de Covid-19.

După ce duminică, serverele JBS au fost ținta unui atac organizat al piraților cibernetici, compania a anunțat că a fost nevoită să-şi închidă reţelele de computere din America de Nord şi Australia. Compania nu a oferit prea multe detalii referitor la funcţionarea facilităţilor sale. Compania a menționat că acest incident ar putea întârzia anumite tranzacţii cu clienţii şi furnizorii săi.

„JBS USA a descoperit că a fost vizată de un atac cibernetic organizat care a afectat mai multe servere din sistemul său informatic din America de Nord şi Australia”, a informat compania, fără a preciza natura atacului.

JBS a precizat că serverele de backup nu au fost afectate, iar compania lucrează în mod activ la restabilirea sistemelor în cel mai scurt timp posibil.

JBS are facilităţi de producţie în 20 de ţări. Uzinele din Australia şi Noua Zeelandă sunt responsabile pentru 4% din veniturile companiei, în timp ce operaţiunile din SUA şi Canada generează 50%, respectiv 3% din cifra de afaceri. Grupul brazilian are operaţiuni şi în America de Sud şi Europa, scrie Agerpres.

Atacul care a vizat JBS a avut loc într-un moment în care industria mondială a cărnii se confruntă în continuare cu efectele pandemiei de Covid-19, după ce restricţiile de anul trecut au dus la închiderea unor uzine şi perturbarea livrărilor.

#amenintare #producători de carne #atac cibernetic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.