Profit pe bandă rulantă. Ce afacere i-a adus milionarului moldovean Călin Fusu o creștere de 40%

BestJobs Recrutare, controlată de Neogen, a încheiat primul semestru din acest an (S1/2021) cu afaceri de 14,5 mil. lei, în creştere cu 41,2%, în timp ce profitul net s-a majorat cu 329%, până la 3,9 mil. lei, arată raportul semestrial al companiei.

“În primul semestru al anului 2021, deciziile adoptate de managemenul societăţii privind optimizarea serviciilor noastre în concordanţă cu nevoile pieţei, coroborate cu masurile de relaxare a restricţiilor în contextul epidemilogic, precum şi relansarea dinamică a pieţei de muncă, au contribuit decisiv la consolidarea financiara a Bestjobs, şi la revenirea la un nivel asemănător al cifrei de afaceri comparabil cu perioada similară din 2019”, spune Călin Fusu, administrator şi CEO al companiei, citat de Ziarul Financiar.

La 30 iunie, cheltuielile de exploatare au ajuns la 9.97 mil. lei, în creştere cu 6,04% faţă de S1/2021. Astfel, rezultatul operational a inregistrat o crestere cu 373.2% faţă de perioada similară din 2020, totalizând 4,6 mil. lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu prestaţiile externe, acestea au crescut cu 20,49% faţă de S1/2020, pe fondul cresterii costurilor aferente dezvoltarii si mentenanta software, în contextul accelerarii dezvoltarii de functionalitati noi, cât si cresterii costurilor de personal din domeniul IT.

Activele totale ale companiei se cifrau finalul lunii iunie 30 mil. lei, în creştere cu 160% faţă de 31 decembrie 2020, în timp ce datoriile totale ale societăţii cumulează 20 mil. lei, în creştere cu 579% faţă de începutul anului current, din care ponderea cea mai importanta reprezinta datoriile pe termen lung provenind din emisiune de obligatiuini, in luna mai 2021.

Călin Fusu a înființat grupul Neogen în anul 2000, acesta dezvoltând platforme precum BestJobs, Clever Taxi, Vivre Deco, Casta.

Calin Fusu, 47 de ani, a devenit unul dintre cei mai tineri milionari în euro, bani obținuți din internet (Neogen), o afacere în care “vechii capitaliști” români nu au investit pentru ca nu o înțeleg și nu are active palpabilă.

În prezent, Călin Fusu este și acționarul Itaxi din Chișinău prin intermediul Citylink, care în anul 2020 a achiziționat compania de taxi Itaxi.

#Călin Fusu #best jobs #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea utiliza instrumente financiare precum contractele futures și options pentru a fixa în avans prețul unei părți din gazele naturale și a reduce impactul salturilor bruște de pe bursele internaționale asupra tarifelor. Propunerea a fost făcută de expertul în energetică Sergiu Tofilat, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Potrivit lui Tofilat, achiziția propriu-zisă a gazelor ar putea fi însoțită de operațiuni financiare de hedging, prin care Energocom să stabilească anticipat un nivel de preț pentru o anumită cantitate. Scopul ar fi protejarea consumatorilor de fluctuațiile puternice ale pieței.

„Trebuie să vedem alte mecanisme cum noi putem să ne asigurăm de fluctuațiile excesive la prețul la bursă. Să nu crească la noi foarte mult tariful dacă se întâmplă ceva la bursă”, a declarat Tofilat.

Expertul a explicat mecanismul printr-un exemplu. Dacă pentru gazele cu livrare în decembrie ar fi fixat un preț de 60 de euro/MWh, iar în momentul livrării cotația de bursă ar urca la 90 de euro/MWh, contrapartea contractului financiar ar achita diferența de 30 de euro. În schimb, dacă prețul de piață ar coborî la 45 de euro/MWh, diferența până la nivelul de 60 de euro ar trebui achitată de partea care și-a fixat prețul.

„Asta cel puțin ne permite să fixăm nivelul prețurilor la un anumit nivel de toleranță, cât putem noi să ne permitem să achităm gazul”, a explicat Sergiu Tofilat.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să analizeze atât modificările legislative necesare, cât și instrumentele financiare care ar putea fi puse la dispoziția Energocom pentru asemenea operațiuni.

Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, a confirmat că mecanismele de hedging încep să fie utilizate mai mult pe piețele energetice, însă a atras atenția că aplicarea lor în sud-estul Europei este mai dificilă.

„Nu pot să zic că este una în sud-estul Europei populară, dar începe să-și ia amploare”, a declarat Buzatu.

Potrivit șefului Energocom, problema nu ține doar de cadrul legislativ. Operațiunile de acest tip necesită parteneriate cu instituții financiare solide, iar marile case de hedging din Europa Centrală solicită, de regulă, colaborarea cu bănci care dispun de ratinguri investiționale ridicate.

Buzatu a menționat că unele instituții solicită cel puțin un rating BBB-, iar în anumite cazuri condițiile pot fi și mai stricte. În sud-estul Europei, disponibilitatea unor asemenea bănci este însă redusă.

Totodată, directorul Energocom avertizează că fixarea prețului nu înseamnă eliminarea riscului. Compania se protejează de o eventuală scumpire, dar renunță în același timp la posibilitatea de a beneficia integral de o eventuală ieftinire a gazelor.

„Până la urmă, este un casino. Dacă bursa urcă și tu ai fixat prețul, atunci e ok. Dacă bursa scade, nu e ok. Atunci trebuie tu să plătești”, a declarat Buzatu.

#pariu #gaz #Moldova