Republica Moldova a ajuns într-o situație paradoxală. Deși plătește cele mai mici salarii din Europa, companiile moldovenești suportă, raportat la veniturile din vânzări, cele mai ridicate costuri cu forța de muncă de pe continent, susține economistul Veaceslav Ioniță, care avertizează că productivitatea scăzută, exodul angajaților și explozia prețurilor la energie au transformat piața muncii într-una dintre cele mai mari probleme pentru mediul de afaceri.

În cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, economistul a contestat afirmațiile premierului Vasile Tofan cu privire la competitivitatea economiei moldovenești și susține  că realitatea din întreprinderi arată exact contrariul.

„Republica Moldova are cea mai scumpă forță de muncă din Europa. Cea mai scumpă! (…) Domnul Tofan îmi spune că suntem competitivi. În ce suntem competitivi?”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul explică faptul că problema nu constă în mărimea salariilor, ci în ponderea cheltuielilor salariale în veniturile obținute de întreprinderi. Potrivit calculelor prezentate de acesta, în Europa, o companie cheltuiește în medie 14 euro pentru forța de muncă la fiecare 100 de euro încasați din vânzări. În Republica Moldova, însă, această sumă ajunge la 21 de euro.

„Dintr-o sută de euro de marfă vândută, în Europa 14 euro merg la forța de muncă. La noi, antreprenorul este nevoit să plătească 21 de euro. Și, chiar plătind atât de mult, cetățenii noștri au cele mai mici salarii”, a explicat economistul.

Potrivit lui Ioniță, salariul mediu din Republica Moldova, estimat de el la aproximativ 600 de euro, este de două ori mai mic decât în următoarele țări din clasamentul european, de șase ori sub media europeană și de aproximativ 20 de ori mai mic decât în statele cu cele mai mari remunerații.

Această discrepanță arată, în opinia sa, că întreprinderile moldovenești nu mai au suficient spațiu financiar pentru majorarea salariilor, chiar dacă angajații continuă să fie remunerați mult sub standardele europene.

Economistul susține că situația s-a deteriorat considerabil în ultimul deceniu. Dacă până în anii 2014–2015 cheltuielile cu forța de muncă reprezentau aproximativ 15% din încasările companiilor, nivel comparabil cu media europeană indicată de el, în prezent ponderea a urcat la 21%.

Una dintre explicații este migrația masivă a populației apte de muncă, accelerată după liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană și extinderea oportunităților de angajare în străinătate.

Însă problema fundamentală rămâne productivitatea redusă a muncii. Ioniță arată că, în timp ce întreprinderile din România au investit sute de mii de euro în utilaje și tehnologii pentru fiecare loc de muncă, în Republica Moldova investițiile în echipamente și modernizarea producției sunt mult mai mici.

„În România s-au făcut investiții în utilaje de 200–300 de mii de euro, sunt fabrici cu 600 de mii de euro pe loc de muncă. La noi investițiile sunt foarte modeste și atunci productivitatea muncii este foarte scăzută”, a explicat economistul.

În aceste condiții, companiile moldovenești se confruntă cu o dublă presiune: trebuie să plătească mai mult pentru a-și păstra angajații, dar productivitatea redusă nu le permite să majoreze salariile fără a-și afecta competitivitatea.

La această problemă se adaugă și șocul energetic din ultimii ani, despre care Ioniță susține că a afectat întreprinderile moldovenești mai puternic decât pe cele din restul Europei.

„Noi am avut în ultimii ani cea mai mare creștere a prețului la resursele energetice din Europa. Nu spun cel mai mare preț, ca să fie foarte clar, dar cea mai rapidă creștere. La noi tarifele au crescut de șase ori. Șocul energetic pe care l-au avut antreprenorii noștri a fost cel mai mare din toată Europa”, a declarat economistul.

În opinia sa, combinația dintre energia tot mai scumpă și creșterea cheltuielilor salariale în raport cu încasările reduce drastic capacitatea întreprinderilor de a concura cu producătorii din alte state.

„Noi suntem unica țară din Europa în care avem cea mai rapidă creștere a costului forței de muncă raportat la încasări. Dacă a fost 15%, acum este 21%. Și agenții noștri economici pur și simplu sunt puși la pământ”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.