Scumpirile nasc alte scumpiri! Prețurile mari la energie vor împinge în sus prețurile din întreaga economie

Republica Moldova riscă să se confrunte cu un nou val de scumpiri, care nu se va limita la gaze naturale, electricitate sau încălzire, ci s-ar putea extinde treptat asupra întregii economii. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că inflația energetică poate declanșa un efect în lanț, prin majorarea salariilor, creșterea costurilor de producție și, în cele din urmă, scumpirea altor bunuri și servicii.

Potrivit economistului, inflația din acest an s-ar putea apropia de 9% sau chiar depăși acest prag. Deși o asemenea rată poate părea relativ moderată în comparație cu episoadele anterioare de scumpiri, impactul asupra populației ar putea fi mult mai dur decât sugerează media statistică.

„Inflația în acest an se va apropia de coridorul de 7–9%, mai degrabă spre 9%, poate chiar și mai mult. Aparent, nu este o inflație foarte mare. Noi ne-am deprins și cu 30% și parcă am spune că 9% nu e mult”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a patra de la N4.

Economistul atrage atenția că actualul episod inflaționist este diferit de cele precedente. Dacă anterior prețurile creșteau concomitent în mai multe sectoare, acum presiunea ar fi concentrată în special asupra resurselor energetice, exact în perioada rece a anului, când gospodăriile sunt nevoite să consume mai mult gaz și agent termic.

„Tot ce ne duce nouă prețurile în sus este segmentul energetic. Produsele petroliere, apoi gazul, agentul termic. Sunt cele care exact în perioada rece a anului lovesc cel mai mult în cetățean”, a declarat economistul.

Potrivit lui, datele oficiale cu privire la inflație reflectă o medie a evoluției prețurilor, însă aceasta nu surprinde întotdeauna presiunea reală asupra familiilor, mai ales când scumpirile sunt concentrate în cheltuieli esențiale.

„Biroul de Statistică vă spune că inflația nu este mare, pentru că Biroul calculează media. Dar ea vine concentrată în perioada rece și pe o dimensiune foarte îngustă, resursele energetice”, a explicat Ioniță.

Cel mai mare pericol, în opinia economistului, apare însă ulterior, când efectele scumpirilor energetice încep să se răspândească în alte domenii. El numește acest fenomen „ecoul inflației”.

Mecanismul pornește de la presiunea facturilor asupra angajaților. Atunci când oamenii plătesc mai mult pentru încălzire, gaze și electricitate, aceștia solicită majorări salariale pentru a-și menține puterea de cumpărare. Companiile care acceptă aceste cereri suportă costuri suplimentare, pe care pot încerca să le recupereze prin majorarea prețurilor.

„Agenții economici vor fi nevoiți să majoreze prețurile la produse care nu au nicio treabă cu resursele energetice. Dumneavoastră veți cere majorări de salariu din simplul motiv că aveți facturi mari la energie. Agenții economici vor fi nevoiți să mărească salariile, iar majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor de producție și, respectiv, majorarea prețurilor”, a explicat Ioniță.

Acesta susține că efectele s-ar putea resimți inclusiv în domenii în care energia nu reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor, cum ar fi serviciile culturale sau alte activități bazate în principal pe munca angajaților.

În același timp, presiunea asupra salariilor este amplificată de migrația forței de muncă. Ioniță afirmă că întreprinderile moldovenești sunt nevoite să concureze cu angajatorii europeni pentru a-și păstra personalul, în condițiile în care plecarea la muncă peste hotare a devenit mult mai accesibilă.

Economistul consideră că această combinație dintre facturi energetice ridicate, cereri de majorare a salariilor și productivitate redusă riscă să slăbească și mai mult competitivitatea companiilor moldovenești.

O altă problemă semnalată de Ioniță este prețul de achiziție al gazelor naturale. Acesta susține că Republica Moldova cumpără gaze la un preț mediu cu aproximativ 30% mai mare decât cel european, ceea ce ar amplifica presiunea asupra costurilor suportate de economie. Afirmația necesită însă compararea prețurilor pentru aceleași perioade și în condiții contractuale similare.

În aceste condiții, economistul avertizează că impactul inflației nu trebuie evaluat exclusiv prin rata generală anunțată de autorități. Chiar și o inflație situată în jurul a 9% ar putea fi resimțită mult mai puternic de gospodăriile care alocă o parte importantă din venituri pentru energie și încălzire.

Datele oficiale susțin existența unor presiuni energetice asupra inflației. Potrivit Biroului Național de Statistică, în septembrie 2026 rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, în timp ce prețurile au crescut cu 6,6% față de decembrie 2025.

În comparație cu septembrie 2025, motorina s-a scumpit cu 76,4%, benzina cu 42,3%, energia electrică cu 23,7%, iar gazele naturale cu 21,3%. În schimb, tarifele pentru energia termică erau cu 17% mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns într-o situație paradoxală. Deși plătește cele mai mici salarii din Europa, companiile moldovenești suportă, raportat la veniturile din vânzări, cele mai ridicate costuri cu forța de muncă de pe continent, susține economistul Veaceslav Ioniță, care avertizează că productivitatea scăzută, exodul angajaților și explozia prețurilor la energie au transformat piața muncii într-una dintre cele mai mari probleme pentru mediul de afaceri.

În cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, economistul a contestat afirmațiile premierului Vasile Tofan cu privire la competitivitatea economiei moldovenești și susține că realitatea din întreprinderi arată exact contrariul.

„Republica Moldova are cea mai scumpă forță de muncă din Europa. Cea mai scumpă! (…) Domnul Tofan îmi spune că suntem competitivi. În ce suntem competitivi?”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul explică faptul că problema nu constă în mărimea salariilor, ci în ponderea cheltuielilor salariale în veniturile obținute de întreprinderi. Potrivit calculelor prezentate de acesta, în Europa, o companie cheltuiește în medie 14 euro pentru forța de muncă la fiecare 100 de euro încasați din vânzări. În Republica Moldova, însă, această sumă ajunge la 21 de euro.

„Dintr-o sută de euro de marfă vândută, în Europa 14 euro merg la forța de muncă. La noi, antreprenorul este nevoit să plătească 21 de euro. Și, chiar plătind atât de mult, cetățenii noștri au cele mai mici salarii”, a explicat economistul.

Potrivit lui Ioniță, salariul mediu din Republica Moldova, estimat de el la aproximativ 600 de euro, este de două ori mai mic decât în următoarele țări din clasamentul european, de șase ori sub media europeană și de aproximativ 20 de ori mai mic decât în statele cu cele mai mari remunerații.

Această discrepanță arată, în opinia sa, că întreprinderile moldovenești nu mai au suficient spațiu financiar pentru majorarea salariilor, chiar dacă angajații continuă să fie remunerați mult sub standardele europene.

Economistul susține că situația s-a deteriorat considerabil în ultimul deceniu. Dacă până în anii 2014–2015 cheltuielile cu forța de muncă reprezentau aproximativ 15% din încasările companiilor, nivel comparabil cu media europeană indicată de el, în prezent ponderea a urcat la 21%.

Una dintre explicații este migrația masivă a populației apte de muncă, accelerată după liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană și extinderea oportunităților de angajare în străinătate.

Însă problema fundamentală rămâne productivitatea redusă a muncii. Ioniță arată că, în timp ce întreprinderile din România au investit sute de mii de euro în utilaje și tehnologii pentru fiecare loc de muncă, în Republica Moldova investițiile în echipamente și modernizarea producției sunt mult mai mici.

„În România s-au făcut investiții în utilaje de 200–300 de mii de euro, sunt fabrici cu 600 de mii de euro pe loc de muncă. La noi investițiile sunt foarte modeste și atunci productivitatea muncii este foarte scăzută”, a explicat economistul.

În aceste condiții, companiile moldovenești se confruntă cu o dublă presiune: trebuie să plătească mai mult pentru a-și păstra angajații, dar productivitatea redusă nu le permite să majoreze salariile fără a-și afecta competitivitatea.

La această problemă se adaugă și șocul energetic din ultimii ani, despre care Ioniță susține că a afectat întreprinderile moldovenești mai puternic decât pe cele din restul Europei.

„Noi am avut în ultimii ani cea mai mare creștere a prețului la resursele energetice din Europa. Nu spun cel mai mare preț, ca să fie foarte clar, dar cea mai rapidă creștere. La noi tarifele au crescut de șase ori. Șocul energetic pe care l-au avut antreprenorii noștri a fost cel mai mare din toată Europa”, a declarat economistul.

În opinia sa, combinația dintre energia tot mai scumpă și creșterea cheltuielilor salariale în raport cu încasările reduce drastic capacitatea întreprinderilor de a concura cu producătorii din alte state.

„Noi suntem unica țară din Europa în care avem cea mai rapidă creștere a costului forței de muncă raportat la încasări. Dacă a fost 15%, acum este 21%. Și agenții noștri economici pur și simplu sunt puși la pământ”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Bani.md

Toate știrile

Scumpirile nasc alte scumpiri! Prețurile mari la energie vor împinge în sus prețurile din întreaga economie

Competitivi doar la salarii mici! Ioniță spulberă mitul forței de muncă ieftine: Avem cei mai scumpi angajați din UE