Promo-LEX: Campania electorală marcată de tensiuni geopolitice, utilizarea resurselor administrative și discurs de ură

Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi Raportul nr. 4 al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, care acoperă perioada 11–24 septembrie. Documentul include constatări privind finalul campaniei, comportamentul competitorilor și transparența finanțării activităților electorale.

Una dinte constatări vizează decizia Curții de Apel Centru din 25 septembrie, prin care s-a dispus limitarea activității partidului PRIM, la solicitarea Ministerului Justiției, după suspiciuni de finanțare ilicită. Măsura afectează direct Blocul Electoral Patriotic, din care face parte PRIM, existând riscul de a încălca cota de gen din Codul electoral. Promo-LEX avertizează că acțiunile ilicite ale unui partid constituent nu ar trebui să ducă la anularea automată a înregistrării blocului electoral, recomandând tratament egal și modificarea legislației pentru a permite ajustarea listelor de candidați chiar și mai aproape de ziua votului.

În perioada monitorizată, concurenții au desfășurat 1.984 de activități de campanie, cu 50% mai multe decât la început. Cele mai active formațiuni au fost PAS și BE Patriotic (aproximativ 26% fiecare). Activitățile s-au concentrat pe distribuirea materialelor informative (68%) și întâlnirile directe cu alegătorii (22%). Promo-LEX a documentat 1.754 de cazuri de publicitate electorală, inclusiv 37 de cazuri de amplasare ilegală a materialelor, vizând în special PAS și PN.

Raportul semnalează 84 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, cele mai multe se referă la PAS. Printre exemple: atribuirea meritelor pentru proiecte finanțate din bani publici sau implicarea funcționarilor în campanie în timpul orelor de muncă. Totodată, au fost documentate cel puțin șase cazuri de implicare a cultelor religioase în campanie, prin mesaje difuzate pe Telegram sau participarea candidaților la slujbe religioase.

Promo-LEX a identificat cel puțin trei cazuri de intimidare și 15 entități terțe implicate în promovarea narativelor electorale, inclusiv rețele coordonate din Federația Rusă. Observatorii au constatat și comportament inautentic coordonat pe rețelele sociale, precum conturi false, pagini clonă sau videoclipuri generate prin AI.

Între 8–21 septembrie, veniturile declarate ale partidelor au însumat 23,8 milioane lei, provenind în principal din donații ale persoanelor fizice. Cele mai mari sume au fost declarate de PAS, BE Patriotic, PN și BE Alternativa. Cheltuielile raportate au fost de aproximativ 23 milioane lei, majoritatea direcționate către publicitate TV, radio și materiale promoționale. Promo-LEX a identificat însă cheltuieli neraportate de cel puțin 693.243 lei, în special pentru campanii online.

Între 5–18 septembrie, au fost documentate 72 de cazuri de discurs de ură, vizualizate de peste 2,6 milioane de persoane. Acestea au vizat criterii precum apartenența politică, orientarea sexuală, etnia sau genul. Printre autorii mesajelor homofobe, sexiste sau xenofobe se numără candidații Constantin Cojocari, Ion Ceban, Renato Usatîi și Victoria Furtună. Promo-LEX atrage atenția că discursurile discriminatorii și instigările la violență au afectat coeziunea socială și demnitatea grupurilor vizate.

Raportul este elaborat în cadrul Misiunii de observare a alegerilor parlamentare, susținută financiar de Suedia, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Franța și Consiliul Europei, sub egida Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.