Putin a pierdut pariul. Invazia Rusiei „începe să eşueze” şi este „improbabil să reuşească vreodată să ocupe” Ucraina

Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat joi că este puţin probabil ca preşedintele rus Vladimir Putin să câştige vreodată războiul din Ucraina, în condiţiile în care armata liderului de la Kremlin „a început să eşueze în mai multe zone”, relatează DPA.

Oficialul britanic spune că Putine se baza pe faptul că în cele din urmă comunitatea internaţională va ceda şi nu va mai acorda ajutor ţării conduse de Volodimir Zelenski.

Ben Wallace a spus că invazia Rusiei în Ucraina „a slăbit” şi „începe să eşueze”, în contextul în care a promis mai mult sprijin financiar şi militar pentru apărarea Ucrainei.
Danemarca s-a alăturat Regatului Unit în suplimentarea ajutorului pentru Ucraina la o conferinţă de la Copenhaga de joi, coprezidată de Ben Wallace.

Ministrul britanic al apărării a spus că este important să se înţeleagă că luptele şi pierderile de vieţi continuă să aibă loc, dar a adăugat că Rusia „începe să eşueze în multe zone”.

„Au eşuat până acum şi este improbabil să reuşească vreodată să ocupe Ucraina”, a adăugat el.

„Invazia lor a slăbit şi este în mod constant modificată până acolo încât se concentrează numai în părţi din sud şi din est, la mare mare distanţă de aşa-numită operaţiune specială de trei zile”, a mai spus Wallace.
„Trei zile sunt acum peste 150 de zile şi aproape şase luni, cu pierderi uriaşe atât de echipament, cât şi, într-adevăr, de personal rusesc”, a mai spus ministrul britanic al apărării.

„Preşedintele Putin a pariat că odată ce va veni luna august (…) şi ne vom fi plictisit cu toţii de conflict şi comunitatea internaţională va pleca în direcţii diferite. Iată, ziua de astăzi este o dovadă a contrariului”, a dat el asigurări.

Ucraina va primi în continuare ajutor

„Am ieşit din această întâlnire cu mai multe angajamente de finanţare, mai multe angajamente de instruire şi de ajutor militar, toate menite să ajute Ucraina să câştige, să ajute Ucraina să lupte pentru suveranitatea ei şi să se asigure că ambiţiile preşedintelui Putin vor eşua în Ucraina, aşa cum şi trebuie”, a mai spus Wallace.

Ministrul apărării de la Londra a mai spus că aliaţii vor trebui în curând să cumpere arme din alte ţări sau „să dea comenzi la fabrici pentru a creşte aprovizionarea cu muniţie a Ucrainei”, în contextul în care propriile lor stocuri de rezervă sunt consumate.

Ministerul Apărării a confirmat anterior că va trimite mai multe arme Ucrainei pentru a o ajuta să se apere împotriva invaziei Rusiei. Printre acestea se numără sisteme de lansatoare multiple de rachete, precum şi rachete ghidate de precizie care pot lovi ţinte la 80 km distanţă, menite să asigure apărarea împotriva artileriei grele ruseşti.

„Sprijinul nostru continuat trimite un mesaj foarte clar: Marea Britanie şi comunitatea internaţională continuă să se opună acestui război ilegal şi va fi alături de Ucraina, furnizându-i ajutor militar defensiv pentru a se apăra de invazia lui Putin”, a mai afirmat el.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina