Putin, în corzi după pierderea orașului Herson: „Cea mai mare înfrângere geopolitică de la prăbușirea URSS”

12 Nov. 2022, 19:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Nov. 2022, 19:16 // Actual //  bani.md

Forțele ucrainene care au ridicat pe 11 noiembrie steagul național în centrul Hersonului au cimentat cea mai importantă înfrângere politică și militară a președintelui rus Vladimir Putin din cele aproape nouă luni de război, scriu jurnaliștii de la Washington Post, într-o analiză despre semnificațiile retragerii ruse din orașul ucrainean. Un „eșec umilitor” pentru Putin, astfel cataloghează și CNN recentele evenimente din sudul Ucrainei.

Orașul Herson a fost singura capitală regională ucraineană pe care forțele ruse au reușit să o captureze de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie, până acum. Retragerea trupelor Moscovei din oraș a spulberat iluzia de control pe care Putin a încercat să o creeze prin organizarea de referendumuri și anexarea Hersonului și a altor trei regiuni – Luhansk, Donețk și Zaporojie – la Rusia, o mișcare nerecunoscută la nivel internațional, scrie ziarul american.

Rusia controlează în continuare aproximativ 60% din regiunea Herson, dar pierderea capitalei cu același nume „este o lovitură uluitoare după declarațiile repetate ale personalităților pro-Kremlin că forțele ruse vor rămâne în Herson «pentru totdeauna»”, subliniază analiza citată.

Voci de la Moscova care susțin cu tărie războiul din Ucraina, inclusiv bloggeri naționaliști militari, au numit predarea orașului o „trădare” și o „zi neagră”. Herson, împreună cu celelalte regiuni pe care Rusia a anunțat că le-a anexat la finalul lui septembrie, a fost înscris în Constituția rusă ca parte a țării, după ce Parlamentul de la Moscova a confirmat planurile de anexare ale lui Putin.

Deși Kremlinul a încercat în ultimele săptămâni să pregătească populația rusă pentru șocul pierderii acestei zone, distanțându-l pe Vladimir Putin de acest eșec, sunt semne că liderul rus nu va scăpa de responsabilitate și că înfrângerea de la Herson poate alimenta opoziția față de război, care a crescut treptat, pe fondul eșecurilor repetate de pe câmpul de luptă, mai notează Washington Post.

„Acest lucru va complica serios modul în care e privită situația în interiorul țării. Este o pierdere gravă și o lovitură mare pentru imaginea lui Putin”, spune un om de afaceri influent de la Moscova, sub protecția anonimatului.

Retragerea din Herson este cea mai recentă dintr-o serie de înfrângeri suferite de Rusia în război, care a început cu încercarea eșuată de a ocupa Kievul, la începutul invaziei, și a continuat, în septembrie, cu avansul trupelor ucrainene în regiunea estică Harkov, urmată de mobilizarea parțială decretată de Putin, care a determinat sute de mii de bărbați să fugă din Rusia și a trimis zeci de mii de recruți slab antrenați să lupte în Ucraina, amintește sursa citată.

Mulți ruși obișnuiți încă îl văd pe Putin ca pe o figură inteligentă, asemănătoare unui țar, care își iubește patria-mamă, dar care este mereu dezamăgit de oficiali incompetenți – potrivit analiștilor, care observă că eforturile de propagandă ale Kremlinului au funcționat, minimizând îngrijorările publicului cu privire la retragerea din Herson. Însă eșecurile militare înregistrate de Rusia sunt evidente pentru miliardarii și oficialii de stat din elita de la Moscova, scriu jurnaliștii de peste ocean.

Fostul consilier al Kremlinului Serghei Markov a descris retragerea de la Herson drept „cea mai mare înfrângere geopolitică a Rusiei de la prăbușirea URSS”.

„Aceasta este, desigur, o lovitură uriașă pentru starea de spirit a populației. Este o lovitură uriașă pentru armată – pentru spiritul său de luptă. Este o lovitură pentru respectul față de președintele Putin și o lovitură pentru optimism”, crede Markov.

Analistul politic Andrei Kolesnikov, de la Carnegie Endowment for International Peace, constată că, în ciuda indignării din rândul unor oficiali din cauza predării Hersonului, rușii obișnuiți par convinși, cel puțin deocamdată, de explicația armatei că predarea este necesară pentru a salva vieți.

Mutarea forțelor ruse pe malul de est al Niprului va face ca Moscova să-și completeze mai ușor trupele și să-și recapete apărarea în profunzime. Orice încercare a forțelor ucrainene de a trece râul ar fi costisitoare, notează CNN.

 

 

21 Oct. 2026, 15:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 15:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.