Putin mai are o trompetă – sultanul Erdogan. Turcia va juca după cum cântă liderul de la Kremlin

Când Rusia a cerut anul acesta Europei să plătească în ruble pentru gazele pe are i le vinde, guvernul ungar nu a ezitat. Cu puţin timp înainte de invazia rusă din Ucraina, Ungaria încheiase un nou acord pe termen foarte lung cu Gazprom. Specialiştii occidentali în geopolitică spun că Budapesta joacă după cum îi cântă Rusia şi şi-a adâncit de bună voie dependenţa de gazele ruseşti pentru că acestea i-ar oferi siguranţă energetică şi i-ar proteja consumatorii de criza costului vieţii, în plină desfăşurare acum.

În Ungaria, inflaţia se apropie de 13%, nivel ridicat, dar nici de departe comparabil cu cel din, spre exemplu, Cehia, unde indicatorul este aşteptat să ajungă la aproape 20%, conform ING. În Polonia, ţara europeană care a făcut cele mai mari eforturi pentru a deveni independentă faţă de importurile de energie rusă, inflaţia este de 15%.

Însă Turcia s-a dus şi mai departe: inflaţia este de 80%. De aceea, orice levier pe care guvernul de la Ankara îl poate folosi pentru a domoli scumpirile este binevenit. Acordul intermediat de Turcia între Ucraina şi Rusia care permite exportul de cereale şi alte alimente sau furaje ucrainene pe Marea Neagră a fost lăudat până şi de Papa de la Roma.

Acordul înlesneşte şi exporturile de cereale ale Rusiei. Turcia importă cereale, aşa cum importă şi cea mai mare parte a energiei folosite. Mai recent, guvernul turc a anunţat că va plăti cu ruble o parte din gazele naturale importate din Rusia. Aceasta a fost de fapt o confirmare pentru că vestea a venit mai întâi de la Moscova.

Unii observatori au subliniat un alt aspect al acestei strategii: Turcia îşi dedolarizează importurile de energie. De asemenea, Bloomberg scrie că cinci bănci turceşti au adoptat sistemul de plăţi rusesc Mir, considerat o piesă de bază a ceea ce este cunoscut ca Fortăreaţa Rusia, efortul Moscovei de a ieşi de sub influenţa sistemului financiar occidental şi de a se proteja astfel de sancţiunile Vestului.

Analiştii occidentali se tem că în felul acesta Turcia, un stat membru al NATO, se apropie periculos de mult de Rusia, la un nivel la care nici Ungaria, şi ea stat membru al NATO, n-a ajuns. Cotidianul turc Dunya scrie, citat de bne IntelliNews, că depozitele din porturile turceşti sunt pline de mărfuri şi produse destinate Rusiei.

Ziarul citează surse din sectorul de logistică şi explică situaţia prin faptul că Turcia ajută Rusia să ocolească sancţiunile impuse de SUA, UE şi alte state occidentale Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina. Guvernul turc nu s-a aliniat răspunsului occidental şi susţine că trebuie să rămână în relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova pentru a-şi păstra statutul de intermediar de încredere în negocierile pentru pace.

Totuşi, notează bne IntelliNews, se spune că administraţia de la Washington este din ce în ce mai iritată de faptul că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se afişează tot mai des cu omologul rus, Vladimir Putin, şi cu cel iranian, Ebrahim Rais.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Moscova #Turcia #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.