Putin mai are o trompetă – sultanul Erdogan. Turcia va juca după cum cântă liderul de la Kremlin

Când Rusia a cerut anul acesta Europei să plătească în ruble pentru gazele pe are i le vinde, guvernul ungar nu a ezitat. Cu puţin timp înainte de invazia rusă din Ucraina, Ungaria încheiase un nou acord pe termen foarte lung cu Gazprom. Specialiştii occidentali în geopolitică spun că Budapesta joacă după cum îi cântă Rusia şi şi-a adâncit de bună voie dependenţa de gazele ruseşti pentru că acestea i-ar oferi siguranţă energetică şi i-ar proteja consumatorii de criza costului vieţii, în plină desfăşurare acum.

În Ungaria, inflaţia se apropie de 13%, nivel ridicat, dar nici de departe comparabil cu cel din, spre exemplu, Cehia, unde indicatorul este aşteptat să ajungă la aproape 20%, conform ING. În Polonia, ţara europeană care a făcut cele mai mari eforturi pentru a deveni independentă faţă de importurile de energie rusă, inflaţia este de 15%.

Însă Turcia s-a dus şi mai departe: inflaţia este de 80%. De aceea, orice levier pe care guvernul de la Ankara îl poate folosi pentru a domoli scumpirile este binevenit. Acordul intermediat de Turcia între Ucraina şi Rusia care permite exportul de cereale şi alte alimente sau furaje ucrainene pe Marea Neagră a fost lăudat până şi de Papa de la Roma.

Acordul înlesneşte şi exporturile de cereale ale Rusiei. Turcia importă cereale, aşa cum importă şi cea mai mare parte a energiei folosite. Mai recent, guvernul turc a anunţat că va plăti cu ruble o parte din gazele naturale importate din Rusia. Aceasta a fost de fapt o confirmare pentru că vestea a venit mai întâi de la Moscova.

Unii observatori au subliniat un alt aspect al acestei strategii: Turcia îşi dedolarizează importurile de energie. De asemenea, Bloomberg scrie că cinci bănci turceşti au adoptat sistemul de plăţi rusesc Mir, considerat o piesă de bază a ceea ce este cunoscut ca Fortăreaţa Rusia, efortul Moscovei de a ieşi de sub influenţa sistemului financiar occidental şi de a se proteja astfel de sancţiunile Vestului.

Analiştii occidentali se tem că în felul acesta Turcia, un stat membru al NATO, se apropie periculos de mult de Rusia, la un nivel la care nici Ungaria, şi ea stat membru al NATO, n-a ajuns. Cotidianul turc Dunya scrie, citat de bne IntelliNews, că depozitele din porturile turceşti sunt pline de mărfuri şi produse destinate Rusiei.

Ziarul citează surse din sectorul de logistică şi explică situaţia prin faptul că Turcia ajută Rusia să ocolească sancţiunile impuse de SUA, UE şi alte state occidentale Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina. Guvernul turc nu s-a aliniat răspunsului occidental şi susţine că trebuie să rămână în relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova pentru a-şi păstra statutul de intermediar de încredere în negocierile pentru pace.

Totuşi, notează bne IntelliNews, se spune că administraţia de la Washington este din ce în ce mai iritată de faptul că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se afişează tot mai des cu omologul rus, Vladimir Putin, şi cu cel iranian, Ebrahim Rais.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Moscova #Turcia #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.