Putin mai are o trompetă – sultanul Erdogan. Turcia va juca după cum cântă liderul de la Kremlin

Când Rusia a cerut anul acesta Europei să plătească în ruble pentru gazele pe are i le vinde, guvernul ungar nu a ezitat. Cu puţin timp înainte de invazia rusă din Ucraina, Ungaria încheiase un nou acord pe termen foarte lung cu Gazprom. Specialiştii occidentali în geopolitică spun că Budapesta joacă după cum îi cântă Rusia şi şi-a adâncit de bună voie dependenţa de gazele ruseşti pentru că acestea i-ar oferi siguranţă energetică şi i-ar proteja consumatorii de criza costului vieţii, în plină desfăşurare acum.

În Ungaria, inflaţia se apropie de 13%, nivel ridicat, dar nici de departe comparabil cu cel din, spre exemplu, Cehia, unde indicatorul este aşteptat să ajungă la aproape 20%, conform ING. În Polonia, ţara europeană care a făcut cele mai mari eforturi pentru a deveni independentă faţă de importurile de energie rusă, inflaţia este de 15%.

Însă Turcia s-a dus şi mai departe: inflaţia este de 80%. De aceea, orice levier pe care guvernul de la Ankara îl poate folosi pentru a domoli scumpirile este binevenit. Acordul intermediat de Turcia între Ucraina şi Rusia care permite exportul de cereale şi alte alimente sau furaje ucrainene pe Marea Neagră a fost lăudat până şi de Papa de la Roma.

Acordul înlesneşte şi exporturile de cereale ale Rusiei. Turcia importă cereale, aşa cum importă şi cea mai mare parte a energiei folosite. Mai recent, guvernul turc a anunţat că va plăti cu ruble o parte din gazele naturale importate din Rusia. Aceasta a fost de fapt o confirmare pentru că vestea a venit mai întâi de la Moscova.

Unii observatori au subliniat un alt aspect al acestei strategii: Turcia îşi dedolarizează importurile de energie. De asemenea, Bloomberg scrie că cinci bănci turceşti au adoptat sistemul de plăţi rusesc Mir, considerat o piesă de bază a ceea ce este cunoscut ca Fortăreaţa Rusia, efortul Moscovei de a ieşi de sub influenţa sistemului financiar occidental şi de a se proteja astfel de sancţiunile Vestului.

Analiştii occidentali se tem că în felul acesta Turcia, un stat membru al NATO, se apropie periculos de mult de Rusia, la un nivel la care nici Ungaria, şi ea stat membru al NATO, n-a ajuns. Cotidianul turc Dunya scrie, citat de bne IntelliNews, că depozitele din porturile turceşti sunt pline de mărfuri şi produse destinate Rusiei.

Ziarul citează surse din sectorul de logistică şi explică situaţia prin faptul că Turcia ajută Rusia să ocolească sancţiunile impuse de SUA, UE şi alte state occidentale Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina. Guvernul turc nu s-a aliniat răspunsului occidental şi susţine că trebuie să rămână în relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova pentru a-şi păstra statutul de intermediar de încredere în negocierile pentru pace.

Totuşi, notează bne IntelliNews, se spune că administraţia de la Washington este din ce în ce mai iritată de faptul că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se afişează tot mai des cu omologul rus, Vladimir Putin, şi cu cel iranian, Ebrahim Rais.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Moscova #Turcia #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”