Putin mai are o trompetă – sultanul Erdogan. Turcia va juca după cum cântă liderul de la Kremlin

09 Aug. 2022, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Aug. 2022, 09:55 // Actual //  bani.md

Când Rusia a cerut anul acesta Europei să plătească în ruble pentru gazele pe are i le vinde, guvernul ungar nu a ezitat. Cu puţin timp înainte de invazia rusă din Ucraina, Ungaria încheiase un nou acord pe termen foarte lung cu Gazprom. Specialiştii occidentali în geopolitică spun că Budapesta joacă după cum îi cântă Rusia şi şi-a adâncit de bună voie dependenţa de gaze­le ruseşti pentru că acestea i-ar oferi siguranţă energetică şi i-ar proteja consumatorii de criza costului vieţii, în plină desfăşurare acum.

În Ungaria, inflaţia se apropie de 13%, nivel ridicat, dar nici de departe comparabil cu cel din, spre exemplu, Cehia, unde indicatorul este aşteptat să ajungă la aproape 20%, conform ING. În Polonia, ţara euro­pea­nă care a făcut cele mai mari eforturi pentru a deveni independentă faţă de importurile de energie rusă, inflaţia este de 15%.

Însă Turcia s-a dus şi mai departe: inflaţia este de 80%. De aceea, orice levier pe care guvernul de la Ankara îl poate folosi pentru a domoli scumpirile este binevenit. Acordul intermediat de Turcia între Ucraina şi Rusia care permite exportul de cereale şi alte ali­mente sau furaje ucrainene pe Marea Neagră a fost lăudat până şi de Papa de la Roma.

Acordul înlesneşte şi exporturile de cereale ale Rusiei. Turcia importă cereale, aşa cum importă şi cea mai mare parte a energiei folosite. Mai recent, guvernul turc a anunţat că va plăti cu ruble o parte din gazele naturale im­portate din Rusia. Aceas­ta a fost de fapt o confirmare pentru că vestea a venit mai întâi de la Moscova.

Unii observatori au su­bliniat un alt aspect al acestei strategii: Turcia îşi dedolari­zează importurile de energie. De asemenea, Bloomberg scrie că cinci bănci turceşti au adoptat sistemul de plăţi rusesc Mir, considerat o piesă de bază a ceea ce este cunoscut ca Fortăreaţa Rusia, efortul Moscovei de a ieşi de sub influenţa sistemului financiar occidental şi de a se proteja astfel de sancţiunile Vestului.

Analiştii occidentali se tem că în felul acesta Turcia, un stat membru al NATO, se apropie periculos de mult de Rusia, la un nivel la care nici Ungaria, şi ea stat membru al NATO, n-a ajuns. Cotidianul turc Dunya scrie, citat de bne IntelliNews, că depozitele din porturile turceşti sunt pline de mărfuri şi produse destinate Rusiei.

Ziarul citează surse din sectorul de logistică şi explică situaţia prin faptul că Turcia ajută Rusia să ocolească sancţiunile impuse de SUA, UE şi alte state occidentale Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina. Guvernul turc nu s-a aliniat răspunsului occidental şi susţine că trebuie să rămână în relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova pentru a-şi păstra statutul de intermediar de încredere în negocierile pentru pace.

Totuşi, notează bne IntelliNews, se spune că administraţia de la Washington este din ce în ce mai iritată de faptul că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se afişează tot mai des cu omologul rus, Vladimir Putin, şi cu cel iranian, Ebrahim Rais.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!