Putin sparge frontul UE. Care sunt ţările care sunt gata să plătească în ruble gazul rusesc

Potrivit Financial Times, unele dintre cele mai mari companii energetice europene se pregătesc să folosească un nou sistem de plată în ruble care riscă să slăbească sancţiunile UE şi unitatea blocului european.

Unii operatori de gaze din Germania, Austria, Ungaria şi Slovacia intenţionează să deschidă conturi în ruble la Gazprombank în Elveţia. Printre acestea, ziarul citează Uniper din Düsseldorf şi OMV din Viena.

Potrivit Bloomberg, citând o sursă apropiată Gazprom, „patru cumpărători europeni de gaze au plătit în ruble şi 10 au deschis conturi la Gazprombank”.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, a subliniat că este la latitudinea companiilor individuale care au semnat contracte cu Gazprom să le interpreteze. Dar i-a îndemnat să respecte ceea ce scrie în acte: „Preţurile se convin în euro sau dolari”. Subliniind incorectitudinea mişcării Rusiei, el a adăugat apoi: „Este important să păstrăm unitatea UE în acest sens, aşa cum a spus preşedintele von der Leyen, nu ar trebui să cedem acestui tip de şantaj”.

#Ruble #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.