Putin testează voința reală a Europei de a-și vedea luminile stinse în apărarea Ucrainei

Războiul energetic dintre Rusia și Occident a explodat brusc, amenințând cu o luptă totală pentru putere în care Occidentul încearcă să limiteze prețul petrolului rusesc, iar Kremlinul întrerupe furnizarea de gaze către Europa.

Disputa imprevizibilă, în care ambele părți desfășoară arme neconvenționale de război economic, arată măsura în care războiul hibrid al Rusiei în Ucraina a fost extins pe noi terenuri. Președintele Vladimir Putin testează dorința reală a Europei de a vedea luminile stingându-se în apărarea suveranității Ucrainei, scrie The Guardian.

Gazprom, gigantul de stat care deține monopolul de gaz rusesc, a anunțat vineri după-amiază, 2 septembrie, că în timpul unui control de întreținere de rutină a fost descoperită o scurgere de ulei în principalele turbine cu gaz la compresoarele de pe gazoductul Nord Stream 1, care duce gazul din Siberia în nordul Germaniei prin Marea Baltică. Gazprom a spus că reparațiile vor dura o perioadă nedeterminată de timp, asta după nenumărate alte pauze neobișnuit de prelungite pentru întreținere.

Anunțul Rusiei – văzut în Vest ca un șantaj transparent – a venit la câteva ore după ce miniștrii de finanțe din G7 au continuat cu un plan elaborat, prezentat pentru prima dată de SUA la summitul liderilor G7 din iunie, pentru a limita prețul petrolului rusesc.

Scopul este introducerea plafonului încă din decembrie, privându-l pe Putin de resursele de care are nevoie pentru a finanța războiul peste iarnă. Până acum, Gazprom nu a avut de suferit din cauza cererii în scădere de gaz din partea Europei, compensând prin creșterea prețurilor globale la energie.
Stirea din anunțul miniștrilor de finanțe din G7 a fost că SUA au reușit să convingă o Germania sceptică anterior să examineze cu seriozitate propunerea.

Imediat ce reuniunea liderilor G7 s-a încheiat în iunie, înalți oficiali americani au venit la Londra pentru a discuta despre cum va funcționa ideea. Londra, centrul industriei asigurărilor de transport maritim, este indispensabilă planului. În esență, solicită asiguratorilor de transport maritim să nu ofere asigurare niciunui petrolier care intenționează să vândă petrolul peste un plafon de preț stabilit de G7.

O piesă îndrăzneață de intervenție pe piață, planul are și multe slăbiciuni. Asigurătorii susțin că nu știu prețul petrolului pe care nava pe care au asigurat-o îl va vinde.

Pentru ca schema să funcționeze, ar putea fi nevoie să paticipe țări importatoare de petrol neutre, cum ar fi India, altfel Rusia va găsi pur și simplu noi piețe pentru petrolul său. În special industria navală din Grecia ar putea fi afectată.

În ciuda muncii de la G7, nu a fost convenit niciun preț țintă și zgomotele din industria asigurărilor din Londra nu sunt entuziaste. Dar planul are acum sprijinul entuziast al Marii Britanii și, mai important, al secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen. Dar rămâne un plan pe termen lung.

Putin are deja la dispoziție pârghii distructive puternice

Prin contrast, Putin are deja la dispoziție pârghii distructive puternice. El a redus livrările la doar 20% din nivelul normal pe Nord Stream 1, contribuind la creșterea mare a prețurilor la gaze. Întrebarea este dacă intenționează să continue să se joace cu Europa, amenințând ocazional că va reduce livrările, sau să atace la jugulară prin oprirea completă a aprovizionării cu gaz.

Există un risc care s-ar putea întoarce, nu în ultimul rând dacă puternicii oligarhi ruși ai gazelor consideră că el le pune în pericol industria. Există un argument că, dacă intenționează să deterioreze serios industria germană, trebuie să lovească acum.
Germania susține că este în grafic în eforturile sale de a umple rezervele la 80% din capacitate. Dar industriașii și politicienii germani au avertizat că opririle ar putea duce la întreruperi de curent și posibile concedieri în masă.

În interiorul UE nu există nicio îndoială că Putin a manipulat aprovizionarea cu gaz de luni de zile, la fel cum multe țări au avertizat Germania că Putin va face dacă Berlinul va deveni prea dependent de gazul rusesc ieftin.
Comisia Europeană a acuzat gigantul rus Gazprom că a oprit furnizarea de gaze prin conducta Nord Stream din Marea Baltică către Germania folosind pretexte false, relatează dpa.

„Anunţul Gazprom din această după-amiază că închide din nou (Nord Stream) sub pretexte false este o altă confirmare a nefiabilităţii sale ca furnizor”, a scris vineri seara pe Twitter un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

„Este, de asemenea, o dovadă a cinismului Rusiei, deoarece preferă să arunce gaze
în loc să onoreze contracte”, a precizat sursa citată.

Potrivit producătorului de turbine Siemens Energy o scurgere de petrol nu justifică din punct de vedere tehnic oprirea gazoductului Nord Stream, decisă de Gazprom după descoperirea unor astfel de scurgeri într-o turbină.

Germania a indicat vineri că aprovizionarea cu gaze este asigurată, în pofida deciziei gigantului rus Gazprom de a prelungi oprirea gazoductului Nord Stream, care a sporit temerile privind o penurie de gaze la iarnă, potrivit France Presse.

„Situaţia pe piaţa gazelor este tensionată, dar securitatea aprovizionării este garantată”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Ministerului german al Economiei într-un comunicat.
Fără a comenta anunţul Gazprom, purtătoarea de cuvânt a declarat că Germania „văzuse deja lipsa de fiabilitate a Rusiei în cursul ultimelor săptămâni”.

Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat: „Anunțul Gazprom în această după-amiază de închidere din nou a Nord Stream 1 sub pretexte greșite este o altă confruntare a neîncrederii sale ca furnizor”.
El a adăugat: „Este și o dovadă a cinismului Rusiei”.

Dar Rusia, acuzată de nenumărate crime de război pe câmpul de luptă și de relațiile sale economice cu Germania în zdrențuri, cu greu va plânge la astfel de acuzații.

#gaze #Europa #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.