Qatar avertizează că nu poate substitui singură livrările de gaze ruseşti către Uniunea Europeană

Qatar, unul din cei mai mari exportatori de gaze naturale din lume, a transmis marţi că nu va putea acoperi nevoile energetice ale Uniunii Europene, în cazul unui deficit al aprovizionării blocului comunitar cu gaze din Rusia, ca urmare a tensiunilor politico-militare din jurul Ucrainei.

„Volumul de gaze de care are nevoie UE nu poate fi compensat de nimeni în mod unilateral, fără a perturba livrările către alte regiuni ale lumii”, a declarat ministrul qatarez de stat al energiei, Saad Sherida Al-Kaabi, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
„Securitatea energetică a Europei necesită un efort colectiv al multor părţi”, a explicat acesta, după o întâlnire avută la Doha cu comisarul european pentru energie, Kadri Simson.

Ministrul qatarez şi-a exprimat speranţa că „tensiunile în Europa pot fi soluţionate pe cale diplomatică, astfel încât toţi furnizorii să poată lucra împreună pentru a asigura securitatea energetică pe termen scurt şi lung”.

Reacţia sa vine după ce Washingtonul a cerut Qatarului şi altor producători majori de gaze să examineze dacă şi-ar putea spori livrările de gaze către UE în cazul în care un atac al Rusiei asupra Ucrainei sau sancţiunile europene şi americane plănuite împotriva Moscovei ar afecta livrările de gaze ruseşti către Europa.

„Respectarea contractelor noastre este sacrosanctă”, a subliniat ministrul din Qatar, sugerând astfel că ţara sa nu va putea redirecţiona către Europa volume de gaze deja contractate de alte ţări fără consimţământul acestora.

În plus, Qatar a cerut Uniunii Europene să restricţioneze revânzarea de gaze în afara blocului comunitar, dacă vrea ca micul stat din Peninsula Arabă, împreună cu alţi furnizori de gaze, să aprovizioneze UE în regim de urgenţă în cazul unui conflict între Rusia şi Ucraina.

#Qatar #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.