Războiul cimentului: Ucraina vinde ieftin în Moldova, dar ține cimentul moldovenesc la poartă cu o taxă de 94%

Importurile de ciment ucrainean au crescut pe piața Republicii Moldova, iar producătorii autohtoni reclamă livrări la prețuri care ar prezenta semne de dumping, le reduc vânzările și amenință investițiile în industrie. Disputa capătă și o dimensiune politică. Astfel, în timp ce cimentul ucrainean intră fără măsuri speciale de protecție, Ucraina aplică produselor moldovenești o taxă antidumping de 94,46%, prelungită până în anul 2030.

Datele Serviciului Vamal cu privire la comerțul exterior, consultate de redacție, arată că, în 2025, Republica Moldova a importat din Ucraina aproximativ 339.000 de tone de ciment, în valoare de 394,2 milioane de lei.

Volumul a fost de circa 2,5 ori mai mare decât în 2024, când importurile au constituit aproximativ 134.000 de tone. Comparativ cu 2022, când au fost aduse 89.000 de tone, cantitatea a crescut de aproape patru ori.

În prima jumătate a anului 2026, importurile au ajuns la 122.581 de tone, cu o valoare de 157 de milioane de lei. Volumul este mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, dar rămâne de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în prima jumătate din 2024.

În datele vamale pentru 2026 figurează patru companii: „M-Crisco”, „Pro Business Group”, „Servprodland” și „Ikssat”.

Producătorii locali susțin că problema nu este doar creșterea cantităților, ci și prețul la care cimentul ucrainean ajunge în Republica Moldova.

Potrivit informațiilor solicitate de BANI.MD Combinatului de Ciment din Rîbnița, în a doua jumătate a anului 2025, prețul mediu al cimentului ucrainean livrat în Moldova a fost de aproximativ 69 de dolari pentru o tonă. În aceeași perioadă, produsul ar fi fost exportat în România cu circa 98 de dolari pentru o tonă.

În prima jumătate din 2026, diferența s-ar fi menținut: aproximativ 72 de dolari pentru o tonă în Moldova, comparativ cu 99 de dolari în România. Astfel, prețul aplicat pieței moldovenești ar fi fost cu 27–30% mai mic.

Datele privind vânzările a doi mari producători ucraineni în 2025, consultate de redacția BANI.MD, indică un preț mediu de circa 69 de dolari pentru cimentul livrat în Moldova, față de 102 dolari în România și aproximativ 104 dolari pe piața ucraineană.

Diferențele respective pot indica existența unor semne economice de dumping, însă constatarea juridică definitivă a acestuia ține de competența autorităților abilitate ale statului.

Pentru aplicarea unor taxe este necesară o investigație oficială, care să compare prețul de export cu valoarea normală a produsului, să ajusteze diferențele de transport, taxe și condiții comerciale și să demonstreze prejudiciul provocat industriei locale.

În Republica Moldova, o investigație antidumping oficială privind importurile de ciment ucrainean nu a fost inițiată până în prezent.

Peste 30 de milioane de dolari, achitate pentru cimentul ucrainean

Miza disputei depășește vânzările celor două fabrici locale. Potrivit estimărilor prezentate de Combinatul de Ciment din Rîbnița, numai în 2025 și în prima jumătate a anului 2026, Republica Moldova a achitat peste 30 de milioane de dolari pentru cimentul importat din Ucraina.

Reprezentanții întreprinderii susțin că, dacă o parte mai mare a acestei cereri ar fi fost acoperită de producătorii locali, banii ar fi putut susține salariile angajaților din industrie, încasările bugetare, comenzile pentru carierele din Republica Moldova, serviciile de transport și alte sectoare legate de producția cimentului.

În această interpretare, problema nu vizează doar pierderea cotei de piață de către anumite întreprinderi, ci și efectele asupra industriei și economiei Republicii Moldova.

Producătorii locali reclamă pierderea pieței

În Republica Moldova funcționează doi mari producători de ciment: Holcim Moldova și Combinatul de Ciment din Rîbnița.

Reprezentanții întreprinderii din Rîbnița susțin că cimentul ucrainean ar fi ajuns să ocupe mai mult de o treime din piața moldovenească. Potrivit companiei, vânzările sale pe piața internă au scăzut cu aproximativ 13% în 2025, iar în prima jumătate din 2026 au fost cu circa 26% mai mici decât în perioada comparabilă din 2024.

Compania avertizează că menținerea tendinței poate determina reducerea capacităților de producție, amânarea investițiilor și creșterea dependenței sectorului construcțiilor de furnizorii externi.

În octombrie și noiembrie 2025, Combinatul de Ciment din Rîbnița a solicitat Guvernului să examineze introducerea unor măsuri în oglindă, precum cote sau taxe aplicate cimentului și clincherului ucrainean. Până în prezent, asemenea măsuri nu au fost adoptate.

Holcim Moldova a confirmat, la rândul său, că a discutat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării despre necesitatea unor instrumente „adecvate și proporționale” de apărare comercială. Compania a invocat inclusiv posibilitatea aplicării unor măsuri tarifare sau cantitative asupra importurilor, cu respectarea legislației și a angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova.

Holcim nu a făcut publice datele privind evoluția propriilor vânzări, estimările de piață și impactul financiar, motivând că acestea reprezintă informații comerciale confidențiale.

Piață deschisă într-o singură direcție

Nemulțumirea producătorilor este amplificată de situația de pe piața ucraineană. Din 2019, Ucraina aplică o taxă antidumping de 94,46% cimentului și clincherului provenit din Republica Moldova.

În mai 2025, Comisia interdepartamentală pentru comerț internațional de la Kiev a decis să prelungească măsura pentru încă cinci ani, până în 2030.

Documentul oficial ucrainean arată că, în perioada analizată, anul 2021 și primul trimestru din 2024, nu au existat importuri de ciment moldovenesc în Ucraina. Autoritățile de la Kiev au apreciat însă că eliminarea taxei ar putea conduce la reluarea dumpingului și la prejudicierea producătorilor ucraineni.

Taxa de 94,46% face exporturile moldovenești aproape imposibile din punct de vedere comercial. În același timp, producătorii ucraineni beneficiază de acces la piața Republicii Moldova fără o măsură antidumping echivalentă.

Holcim Moldova afirmă că a cooperat cu autoritățile ambelor țări și a prezentat argumente potrivit cărora nu ar exista temeiuri pentru menținerea restricțiilor ucrainene. Subiectul este discutat în cadrul Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene încă din 2018, însă taxa a rămas în vigoare.

Guvernul recunoaște problema, dar invocă și prețul ridicat al cimentului local

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, afirmă că autoritățile discută cu Guvernul de la Kiev despre deblocarea exporturilor moldovenești.

„Situația de pe piața cimentului este una complicată. Suntem în discuții cu partea ucraineană pentru deblocarea exporturilor din Republica Moldova în Ucraina la prețuri care vor fi acceptate, în condițiile în care prețul produsului autohton este unul înalt și nu este competitiv”, a declarat ministrul.

Osmochescu a precizat că autoritățile încearcă să obțină revizuirea politicilor comerciale aplicate de Ucraina produselor din Republica Moldova.

Ministrul atrage astfel atenția și asupra nivelului prețurilor cimentului autohton. Totuși, datele prezentate în acest material arată că producătorilor moldoveni li se cere să concureze cu cimentul ucrainean livrat în Republica Moldova la prețuri cu 27–30% mai mici decât în România și sub nivelul de comercializare de pe piața internă a Ucrainei.

Prin urmare, evaluarea competitivității cimentului moldovenesc trebuie raportată și la diferențele semnificative dintre prețurile practicate de furnizorii ucraineni pe cele trei piețe.

Ciment ieftin astăzi, dependență mâine

Importurile ieftine pot avantaja pe termen scurt companiile de construcții și consumatorii, prin reducerea costului materialelor. Riscul apare dacă prețurile mici duc la pierderea capacităților locale de producție.

Într-un asemenea scenariu, Republica Moldova ar deveni dependentă de unul sau de câțiva furnizori externi. O retragere ulterioară a acestora, întreruperea transporturilor sau o majorare bruscă a prețurilor s-ar răsfrânge asupra întregului sector al construcțiilor.

Pe de altă parte, introducerea unor taxe fără o investigație riguroasă ar putea scumpi cimentul și ar afecta proiectele de infrastructură și construcțiile private.

Miza pentru autorități este, prin urmare, găsirea unui echilibru între accesul la ciment la prețuri competitive și păstrarea unei industrii locale capabile să funcționeze și să investească. Datele prezentate de producători oferă motive pentru o evaluare oficială a situației de către autoritățile abilitate și pentru examinarea măsurilor de protecție comercială prevăzute de legislație.

#ciment #Rîbnița #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele rus Vladimir Putin a fost îndemnat să introducă administrare temporară asupra structurilor din Rusia ale Nestle, unul dintre cei mai mari producători de produse alimentare din lume. Solicitarea vizează mai multe companii ale grupului și ar putea deschide calea pentru trecerea afacerii către un proprietar rus, scrie Kommersant, citând surse familiarizate cu situația.

Propunerea ar fi fost înaintată Kremlinului de compania KS Logistika, o firmă relativ puțin cunoscută care se ocupă, între altele, cu livrarea în Rusia a unor scule electrice germane. Sursele publicației susțin că firma ar putea reprezenta interesele altor structuri.

Solicitarea vizează companiile Nestle Russia, Nestle Kuban, Cereal Partners Rus, CPB Nestle și Atrium Innovations Rus.

KS Logistika își argumentează demersul prin faptul că structurile Nestlé nu ar avea planuri de extindere a capacităților de producție din Rusia și ar fi oprit exporturile produselor fabricate în această țară.

Demersul a fost transmis pentru examinare aparatului vicepremierului rus Dmitri Patrușev, iar un răspuns este așteptat până la sfârșitul anului.

Nestlé susține însă că nu a primit nicio solicitare din partea autorităților ruse în legătură cu eventuala introducere a administrării temporare. Compania precizează că birourile și fabricile sale continuă să funcționeze în Rusia, iar obligațiile sunt respectate.

Grupul mai afirmă că investițiile realizate în perioada 2022–2025 au fost orientate spre susținerea producției locale.

Nestlé deține șase unități de producție în Rusia, amplasate în regiunile Kaluga, Vologda, Samara și Vladimir, precum și în regiunile Perm și Krasnodar.

Fabricile produc cafea, dulciuri, alimente pentru copii și hrană pentru animale de companie.

Directorul general al Infoline-Analytics, Mihail Burmistrov, estimează valoarea afacerii Nestlé din Rusia, inclusiv profitul nerepartizat, la 160–170 de miliarde de ruble sau echivalentul a 1,75 miliarde de euro. Consultantul în fuziuni și achiziții Ivan Peșkov estimează activele la 130–150 de miliarde de ruble.

Valoarea ar putea fi însă mai mică în cazul în care un eventual cumpărător nu ar primi și drepturile de utilizare în Rusia a mărcilor Nestlé.

Legislația rusă permite introducerea administrării temporare asupra activelor unor companii străine în anumite circumstanțe, inclusiv atunci când autoritățile invocă amenințări la adresa securității sau măsuri de răspuns la afectarea drepturilor cetățenilor ruși.

Precedente există deja. În 2023, autoritățile ruse au introdus administrare externă asupra activelor Danone și Baltika, într-un moment în care tranzacțiile pentru vânzarea afacerilor fuseseră deja convenite.

Experții citați de Kommersant atrag atenția că nu există o procedură clară pentru alegerea administratorului temporar. Președintele rus poate transfera controlul atât către Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății de Stat, cât și către o altă structură.

Formal, administrarea temporară nu înseamnă confiscarea activelor. În practică însă, această procedură poate fi urmată de confiscarea sau vânzarea afacerii, iar activele pot ajunge în cele din urmă sub controlul unor proprietari ruși.