Războiul comercial al lui Trump, efect de bumerang! Fabricile fug din China direct în Vietnam

27 Aug. 2026, 08:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Aug. 2026, 08:02 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Politica tarifară a administrației Donald Trump a produs un câștigător neașteptat în comerțul mondial. Vietnamul a ajuns pe primul loc după excedentul comercial în relația cu Statele Unite și a depășit China, Mexicul și Taiwanul, pe fondul relocării producției și al restructurării lanțurilor globale de aprovizionare.

În prima jumătate a anului, excedentul comercial al Vietnamului în relația cu SUA a ajuns la 114 miliarde de dolari. Performanța se observă cu cât economia vietnameză este de aproximativ patru ori mai mică decât cea a Mexicului.

Ascensiunea Vietnamului este legată inclusiv de politica tarifară americană. După introducerea taxelor vamale ridicate pentru produsele chinezești, numeroase companii au început să-și mute producția din China. Doar că, în loc să revină în Statele Unite, o parte importantă a capacităților a ajuns în Vietnam.

În luna iunie, rata efectivă a taxelor vamale pentru mărfurile chinezești era de 23,2%, față de o medie mondială de aproximativ 7%. Pentru Vietnam, rata era de numai 6,5%.

În ultimul deceniu, companii precum Apple, Nike și Lululemon și-au extins producția în Vietnam, iar exemplul lor a fost urmat și de firme mai mici.

Un caz este cel al producătorului american de mobilă TOV Furniture. În 2024, compania procura aproximativ 60% din produse din China și 25% din Vietnam. În prezent, proporția s-a inversat: 60% din Vietnam și doar 25% din China.

„Am mutat producția exclusiv din cauza tarifelor”, a declarat fondatorul companiei, Bruce Krinsky.

Datele comerciale arată amploarea schimbării. În primele șase luni ale anului, importurile americane din Vietnam au ajuns la 123 de miliarde de dolari, în creștere cu aproximativ 40% față de perioada similară a anului precedent.

În doar șase luni, Vietnamul a exportat către SUA mai multe mărfuri decât în întreg anul 2023, când valoarea importurilor americane din această țară a fost de 114 miliarde de dolari.

În același timp, importurile americane din China au scăzut de la 168 de miliarde de dolari la 129 de miliarde de dolari.

Vietnamul nu este încă cel mai mare furnizor de mărfuri pentru piața americană, fiind devansat ca volum de Mexic, Canada, Taiwan și China. Însă cumpără mult mai puține produse americane, ceea ce îi asigură un excedent comercial uriaș.

O parte a administrației americane a acuzat în trecut companiile chineze că folosesc Vietnamul pentru a evita tarifele SUA, prin expedierea unor produse aproape finalizate care primesc doar ultimele operațiuni de procesare înainte de export.

Reprezentanții mediului de afaceri american din Vietnam susțin însă că reexporturile nu explică explozia livrărilor. Aproximativ 60% din exporturile vietnameze către SUA sunt reprezentate de mașini, produse electronice și electrocasnice, sectoare în care operează companii cu capacități reale de producție, precum Samsung, Intel și Foxconn.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Șeful Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, confirmă că societatea a solicitat autorităților americane emiterea unei licențe specifice OFAC care să permită repornirea rafinăriei de la Ploiești, aflată în prezent în insolvență și oprită din octombrie anul trecut. Compania susține că nu cere ocolirea sancțiunilor, ci un cadru juridic explicit care să permită reluarea producției în condiții legale și verificabile.

Potrivit conducerii Petrotel-Lukoil, scrisoarea de clarificare primită anterior de autoritățile române din partea SUA nu este suficientă pentru reluarea activității. În aprilie, Ministerul Energiei de la București anunțase că primise o clarificare favorabilă, însă în iunie operatorul a transmis că documentul nu oferă protecția juridică necesară pentru toate operațiunile comerciale implicate, notează medifax.ro.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil”, a declarat Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Compania argumentează că o rafinărie ținută prea mult timp în conservare se degradează tehnic, iar fiecare lună de staționare majorează costurile unei eventuale reporniri. Instalațiile trebuie menținute permanent, iar echipamentele sunt expuse coroziunii, umidității, variațiilor de temperatură și altor procese care le pot afecta integritatea.

Conducerea Petrotel mai susține că insolvența, deschisă la 26 august 2026, oferă companiei un cadru de protecție și negociere cu creditorii, dar nu poate înlocui licența necesară pentru reluarea producției comerciale.

Un alt argument invocat este situația pieței carburanților din România. Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, rafinăria poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual.

Oficialii companiei admit că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o ieftinire a carburanților, însă susțin că revenirea unei capacități interne importante ar putea reduce dependența de importuri, ar diversifica sursele de aprovizionare și ar întări reziliența pieței.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare”, a mai declarat Dănulescu.

Petrotel-Lukoil susține că eventuală licență OFAC ar trebui să permită operarea într-un cadru strict, cu separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise și raportarea către administratorul judiciar și autorități.

Rafinăria Petrotel-Lukoil a intrat în insolvență la 26 august, în contextul datoriilor acumulate după oprirea producției. Potrivit documentelor citate în material, compania are datorii de 247 milioane de lei către furnizori și aproximativ 225 milioane de euro către acționarul majoritar Litasco.