„Nu vă îmbogățiți pe spatele crizei”! Șase state UE vor să taxeze giganții petrolieri

Șase state membre ale Uniunii Europene cer introducerea unei taxe la nivel comunitar asupra profiturilor excepționale obținute de companiile petroliere, în contextul creșterii prețurilor la energie și al războiului din Orientul Mijlociu.

Germania, Italia, Austria, Polonia, Portugalia și Spania au transmis o scrisoare comună președinției irlandeze a Consiliului UE, prin care solicită ca subiectul taxării supraprofiturilor petroliștilor să fie discutat de miniștrii europeni de Finanțe la reuniunea programată pentru luna septembrie la Dublin.

Autorii documentului susțin că profiturile și marjele companiilor petroliere au crescut mult mai rapid decât prețul petrolului brut, în timp ce populația și companiile se confruntă cu facturi mai mari și cu o nouă creștere a costului vieții.

„Trecem prin unul dintre cele mai mari șocuri de ofertă din ultimele decenii, iar în întreaga lume crește nemulțumirea față de majorarea costului vieții”, se arată în scrisoarea comună.

Inițiatorii propun ca Bruxelles-ul să analizeze inclusiv experiența taxei temporare pe profiturile excepționale introdusă în UE după invazia Rusiei în Ucraina. În 2022, Uniunea Europeană a instituit o contribuție temporară de solidaritate pentru companiile din sectorul petrolului, gazelor și cărbunelui, calculată la minimum 33% din profiturile considerate excedentare.

Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, este unul dintre principalii promotori ai inițiativei. Acesta susține că marile companii energetice nu ar trebui să profite excesiv de pe urma unei crize în care consumatorii sunt obligați să plătească prețuri mai mari la carburanți și energie.

Presiunea pentru introducerea unei noi taxe vine după creșterea spectaculoasă a câștigurilor marilor grupuri petroliere. O analiză publicată de The Guardian arată că opt dintre cele mai mari companii petroliere din lume — Saudi Aramco, BP, Shell, Equinor, TotalEnergies, Eni, Chevron și ExxonMobil — au obținut în trimestrul al doilea al anului 2026 profituri cumulate de aproape 93 de miliarde de dolari, față de mai puțin de 50 de miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea a venit pe fondul războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de alta, care a provocat perturbări majore ale aprovizionării cu petrol și a împins la un moment dat cotațiile internaționale peste pragul de 126 de dolari pentru un baril.

Datele arată că Saudi Aramco a raportat un profit trimestrial de peste 33 de miliarde de dolari, Chevron — 12,2 miliarde de dolari, iar ExxonMobil — 14,5 miliarde de dolari. Profitul BP a ajuns la 5,73 miliarde de dolari, în timp ce Shell a raportat 9,84 miliarde de dolari.

Profiturile uriașe au provocat critici inclusiv în Statele Unite. Președintele american Donald Trump a acuzat Chevron și ExxonMobil că obțin câștiguri excesive pe fondul războiului cu Iranul și a sugerat că o parte din aceste venituri ar trebui să ajungă înapoi la consumatori.

Propunerea celor șase state nu beneficiază însă de consens nici măcar în interiorul unor guverne europene. În Germania, de exemplu, ministrul Economiei, Katherina Reiche, se opune unei taxe suplimentare aplicate profiturilor obținute de companiile petroliere pe fondul războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #petrol #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan spune că Republica Moldova își propune să dubleze comerțul cu Turcia, de la aproximativ 1 miliard de dolari în prezent la 2 miliarde de dolari. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru agenția Anadolu, la Istanbul.

Potrivit premierului, schimburile comerciale dintre cele două țări reprezintă în prezent circa 5% din PIB-ul Republicii Moldova. Tofan consideră că obiectivul de 2 miliarde de dolari poate fi atins în aproximativ doi ani, dacă volumul comerțului va crește anual cu circa 24%.

„Vin din lumea afacerilor. Îmi plac obiectivele foarte ambițioase, așa că ar trebui să ne propunem cel puțin să dublăm comerțul reciproc și să ajungem la 2 miliarde de dolari”, a declarat Tofan.

Relațiile economice sunt susținute și de prezența companiilor turcești în Moldova. În țară activează aproximativ 1 200 de firme cu capital turcesc, implicate în domenii precum construcții de drumuri, energie, turism și servicii medicale. Premierul spune că autoritățile vor să atragă noi investiții din Turcia.

Tofan vede un potențial important în atragerea producătorilor turci în Moldova, astfel încât aceștia să poată folosi țara drept platformă pentru exporturi către Uniunea Europeană.

„Moldova poate fi o fereastră către Uniunea Europeană, o platformă de export pentru companiile din Turcia”, a spus premierul.

Un alt domeniu în care Chișinăul caută investiții este energia regenerabilă. Potrivit lui Tofan, sursele regenerabile au depășit 30% din producția totală de energie a țării. În condițiile deficitului de electricitate din regiune, autoritățile consideră că Moldova poate deveni o bază pentru noi proiecte energetice, inclusiv pentru producerea de energie destinată exportului către țările vecine.

Găgăuzia este prezentată de premier drept un element important în dezvoltarea relațiilor economice și turistice cu Turcia. Tofan spune că regiunea, unde locuiește o comunitate turcofonă, poate deveni o punte între Moldova și investitorii sau turiștii turci.

„Găgăuzia este o parte foarte frumoasă a Moldovei. Acolo se vorbește limba turcă, așa că sunt sigur că vizitatorii din Turcia vor putea să-i înțeleagă pe oamenii din Găgăuzia”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, aproximativ 400 000 de moldoveni merg anual în Turcia pentru vacanțe, iar autoritățile vor să atragă mai mulți turiști turci în Republica Moldova, inclusiv în Găgăuzia.

Premierul a mai spus că soluționarea problemelor întâmpinate uneori de cetățenii turci la intrarea în Republica Moldova este importantă pentru dezvoltarea turismului și a relațiilor economice. Tofan a dat asigurări că autoritățile vor încerca să reducă astfel de incidente și să faciliteze accesul turiștilor de bună-credință în țară.