Recolta de grâu moale a Franței, la cel mai scăzut nivel din ultimele patru decenii!

Asociaţia Generală a Cultivatorilor de Grâu şi alte Cereale din Franța avertizează că randamentele la hectar au fost afectate în mod „structural”.

Potrivit reprezentanților asociației, recolta de grâu moale a Franţei din acest an este preconizată să coboare la cea mai mică valoare din ultimii 40 de ani, notează Bloomberg.

Preşedintele AGPB, Eric Thirouin, a avertizat joi că producţia de grâu moale din acest an se va situa la aproximativ 26 milioane de tone, un declin de 26% faţă de situaţia de anul trecut. De asemenea, randamentul culturilor de grâu a scăzut cu 17%, până la 6,2 tone la hectar, continuând un trend descrescător care a început în anul 2015.

„Acest trend ne sugerează nouă fermierilor o cădere mult mai gravă şi mai structurală decât am înregistrat în ultimii ani şi care înseamnă distrugerea reală a agriculturii franceze. Acesta este primul meu semnal de alarmă”, a subliniat Eric Thirouin. Potrivit acestuia, veniturile fermierilor vor fi cu trei miliarde de euro mai mici comparativ cu situaţia de anul trecut, în condiţiile în care prăbuşirea recoltei coincide cu creşterea facturilor la energie şi salarii.

Exporturile de cereale ale celui mai mare producător agricol din Uniunea Europeană sunt prognozate să coboare la cel mai redus nivel de după 2001-2002. Ploile fără încetare, lipsa soarelui şi temperaturile scăzute au favorizat răspândirea bolilor, au redus randamentele şi au afectat calitatea culturilor în majoritatea regiunilor agricole din Franţa.

La începutul acestui an, fermierii europeni au organizat demonstraţii de amploare în care au criticat creşterea costurilor, importurile ieftine şi reglementările stricte din UE precum cele incluse în Pactul Verde. Exporturile sunt limitate şi de competiţia venită din Rusia şi Ucraina, a spus Thirouin.

„Avem din ce în ce mai multe reglementări, restricţii şi interdicţii care au căzut asupra noastră, a fermierilor, fără încetare timp de peste 20 de ani şi care, pe cale de consecinţă, ne-au afectat mijloacele de producţie”, a conchis acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #recolta #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.