Guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei critică dur politica economică a lui Viktor Orban: „Este un cal mort”

06 Sept. 2024, 12:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
06 Sept. 2024, 12:37 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Ungaria are doi adversari periculoși, unul este datoria națională a Ungariei, iar celălalt este inflația, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, György Matolcsy. El a catalogat politica economică a guvernului Viktor Orban drept ”un cal mort”, potrivit publicației de opoziție Nepszava.

Reamintim că politicile guvernamentale au dus în ultimul deceniu la deteriorarea indicilor macroeconomici ai Ungariei, țară care a ajuns să fie depășită de România și Bulgaria în clasamente care privesc puterea de cumpărare sau veniturile cetățenilor.

Ar fi necesară o schimbare completă a politicii economice, pentru că țara și-a pierdut din nou drumul. Acest proces a început în 2021 și continuă de atunci, a spus György Matolcsy în discursul de deschidere al celei de-a 62-a Adunări a Economiștilor.

Potrivit președintelui Băncii Magyar Nemzeti (MNB), este nevoie de o schimbare completă a politicii economice, inclusiv de dezvoltare economică, competitivitate și finanțe publice.

Nu este plăcut pentru președintele băncii centrale să formuleze cuvinte critice la adresa politicii economice a guvernului, dar nu a fost cazul nici în decembrie 2022 – a continuat el – când a criticat în repetate rânduri politica inflaționistă a guvernului în Comitetul Economic.

La acea vreme, președintele MNB s-a opus limitelor de preț introduse de guvern, care sperau că vor încetini ritmul deteriorării monetare, dar au adus în schimb creșteri suplimentare de prețuri în economie.

Această poveste demonstrează și că economia maghiară și-a pierdut drumul. „Niciuna dintre opriri nu va fi bună pentru cei care se urcă în trenul greșit”, iar politica economică a Ungariei a urcat în trenul greșit. Ulterior, și-a condimentat evaluarea situației cu un citat preluat din Viktor Orbán, conform căruia „dacă stai pe un cal mort și observi asta, coboară imediat”.

El consideră că este o greșeală gravă faptul că cabinetul a eliberat deficitul finanțelor publice după 2021. Guvernatorul a numit eșecul guvernului de a se alătura politicii anti-inflație a MNB drept o altă gafă cheie.

György Matolcsy a aratăt că e clar că, în ultimii ani, procesul de recuperare a decalajelor Ungariei față de media UE s-a oprit și chiar s-a inversat. În 2019, Ungaria era al 20-lea cel mai dezvoltat stat din Uniune, dar până la sfârșitul lui 2023 a coborât pe locul 23. Ceea ce este și mai trist este că, în același timp, cele mai slabe state ale UE încep să ajungă din urmă cu dezvoltarea Ungariei, a mai spus György Matolcsy.

Potrivit lui Matolcsy, guvernul în 2021 a acceptat argumentul eronat că inflația ridicată este bună pentru veniturile bugetare, crezând că veniturile din impozite colectate prin prețuri mai mari vor restabili bugetul. Cu toate acestea, populația nu a putut consuma, economiile cetățenilor au fost epuizate. Salariile au crescut, dar valoarea reală a pensiilor și a altor transferuri sociale nu a crescut sau nu a crescut semnificativ, astfel încât creșterea veniturilor gospodăriei nu a fost de fapt atât de puternică încât ar fi putut aduce mult așteptata creștere a consumului de către guvern și odată cu ea redresarea economică. Potrivit lui Matolcsy, „aceasta a fost o decizie economică împotriva clasei de mijloc”.

Potrivit președintelui MNB, obiectivul formulat de premierul Viktor Orbán în 2019 de a deveni una dintre cele mai dezvoltate cinci țări din UE până în 2030 nu a fost realist, tocmai de aceea Ungaria nu are în prezent nicio viziune asupra viitorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.