Guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei critică dur politica economică a lui Viktor Orban: „Este un cal mort”

06 Sept. 2024, 12:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
06 Sept. 2024, 12:37 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Ungaria are doi adversari periculoși, unul este datoria națională a Ungariei, iar celălalt este inflația, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, György Matolcsy. El a catalogat politica economică a guvernului Viktor Orban drept ”un cal mort”, potrivit publicației de opoziție Nepszava.

Reamintim că politicile guvernamentale au dus în ultimul deceniu la deteriorarea indicilor macroeconomici ai Ungariei, țară care a ajuns să fie depășită de România și Bulgaria în clasamente care privesc puterea de cumpărare sau veniturile cetățenilor.

Ar fi necesară o schimbare completă a politicii economice, pentru că țara și-a pierdut din nou drumul. Acest proces a început în 2021 și continuă de atunci, a spus György Matolcsy în discursul de deschidere al celei de-a 62-a Adunări a Economiștilor.

Potrivit președintelui Băncii Magyar Nemzeti (MNB), este nevoie de o schimbare completă a politicii economice, inclusiv de dezvoltare economică, competitivitate și finanțe publice.

Nu este plăcut pentru președintele băncii centrale să formuleze cuvinte critice la adresa politicii economice a guvernului, dar nu a fost cazul nici în decembrie 2022 – a continuat el – când a criticat în repetate rânduri politica inflaționistă a guvernului în Comitetul Economic.

La acea vreme, președintele MNB s-a opus limitelor de preț introduse de guvern, care sperau că vor încetini ritmul deteriorării monetare, dar au adus în schimb creșteri suplimentare de prețuri în economie.

Această poveste demonstrează și că economia maghiară și-a pierdut drumul. „Niciuna dintre opriri nu va fi bună pentru cei care se urcă în trenul greșit”, iar politica economică a Ungariei a urcat în trenul greșit. Ulterior, și-a condimentat evaluarea situației cu un citat preluat din Viktor Orbán, conform căruia „dacă stai pe un cal mort și observi asta, coboară imediat”.

El consideră că este o greșeală gravă faptul că cabinetul a eliberat deficitul finanțelor publice după 2021. Guvernatorul a numit eșecul guvernului de a se alătura politicii anti-inflație a MNB drept o altă gafă cheie.

György Matolcsy a aratăt că e clar că, în ultimii ani, procesul de recuperare a decalajelor Ungariei față de media UE s-a oprit și chiar s-a inversat. În 2019, Ungaria era al 20-lea cel mai dezvoltat stat din Uniune, dar până la sfârșitul lui 2023 a coborât pe locul 23. Ceea ce este și mai trist este că, în același timp, cele mai slabe state ale UE încep să ajungă din urmă cu dezvoltarea Ungariei, a mai spus György Matolcsy.

Potrivit lui Matolcsy, guvernul în 2021 a acceptat argumentul eronat că inflația ridicată este bună pentru veniturile bugetare, crezând că veniturile din impozite colectate prin prețuri mai mari vor restabili bugetul. Cu toate acestea, populația nu a putut consuma, economiile cetățenilor au fost epuizate. Salariile au crescut, dar valoarea reală a pensiilor și a altor transferuri sociale nu a crescut sau nu a crescut semnificativ, astfel încât creșterea veniturilor gospodăriei nu a fost de fapt atât de puternică încât ar fi putut aduce mult așteptata creștere a consumului de către guvern și odată cu ea redresarea economică. Potrivit lui Matolcsy, „aceasta a fost o decizie economică împotriva clasei de mijloc”.

Potrivit președintelui MNB, obiectivul formulat de premierul Viktor Orbán în 2019 de a deveni una dintre cele mai dezvoltate cinci țări din UE până în 2030 nu a fost realist, tocmai de aceea Ungaria nu are în prezent nicio viziune asupra viitorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Nov. 2026, 10:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2026, 10:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

România pregătește construcția unui nou pod rutier peste Prut, în zona Stânca–Costești, care va permite camioanelor să traverseze frontiera cu Republica Moldova fără să mai utilizeze drumul de pe barajul lacului de acumulare. Proiectul prevede un pod de 170 de metri, o șosea de legătură de 5,73 kilometri și un punct vamal modern, cu șase porți pe fiecare sens de circulație. Costul estimat al lucrărilor se apropie de jumătate de miliard de lei românești.

Potrivit documentației de mediu consultate de publicația APIX.ro, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pregătește investiția în județul Botoșani, cea mai mare parte a noii legături rutiere urmând să fie construită pe teritoriul Republicii Moldova.

În prezent, traversarea frontierei la Stânca–Costești se realizează pe barajul lacului de acumulare. Din motive de siguranță, circulația și staționarea camioanelor sunt restricționate, ceea ce contribuie la formarea blocajelor în punctul de trecere a frontierei.

Noul pod va fi amplasat mai la sud de actuala trecere, iar infrastructura vamală va include benzi dedicate camioanelor, pentru fluidizarea transportului de mărfuri între cele două țări.

Conform proiectului, pe teritoriul României, drumul se va desprinde din DN24C printr-un sens giratoriu amplasat la aproximativ 300 de metri de localitatea Stânca, din orașul Ștefănești. Traseul va continua circa 1,7 kilometri până la frontieră, după care va traversa Prutul și se va prelungi cu aproximativ patru kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, până la conectarea cu drumul regional R7.

Șoseaua va avea inițial câte o bandă pe sens, însă proiectanții propun rezervarea terenului necesar pentru o eventuală extindere ulterioară la profil de drum expres.

Studiul de fezabilitate analizează două soluții tehnice pentru realizarea podului. Prima variantă, cu grinzi metalice și placă de beton, presupune lucrări estimate la 477,1 milioane de lei românești, fără TVA. Cea de-a doua variantă, cu structură din beton, ar costa aproximativ 480,8 milioane de lei românești.

Aceste sume reprezintă doar costurile lucrărilor de construcții și montaj, valoarea totală a investiției urmând să fie stabilită ulterior.

În ceea ce privește calendarul, proiectanții estimează șase luni pentru elaborarea proiectului tehnic și obținerea documentației de autorizare, urmate de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenele sunt estimative, nefiind anunțată deocamdată o dată certă pentru începerea șantierului.