Recolta de porumb a UE, la al treilea cel mai scăzut nivel al ultimului deceniu

Producţia de porumb a Uniunii Europene în sezonul 2024-2025 va fi a treia cea mai mică din ultimul deceniu, din cauza randamentelor slabe la hectar în estul Europei, conform analiştilor firmei de consultanţă Strategie Grains.

Aproximativ 58 de milioane de tone de porumb vor fi produse în Europa în sezonul 2024-2025, prognozează Strategie Grains. În condiţiile în care campania de recoltare este în derulare, “prognozele de producţie s-au deteriorat dramatic în Europa Centrală şi, încă odată, în România şi Bulgaria”, se arată într-un raport al Strategie Grains, citat de Bloomberg și Agerpres.

Temperaturile ridicate înregistrate de-a lungul verii au afectat culturile agricole din Europa de Est într-un moment crucial al creşterii plantelor. Toate organismele de prognoză şi-au revizuit estimările de producţie, iar cele anunţate de Strategie Grains sunt printre cele mai reduse.

Pe ansamblu, producţia totală de cereale a Europei este aşteptată să scadă după ce toate culturile agricole au avut de suferit de pe urma condiţiilor meteo nefavorabile în acest sezon. La grâu moale, o recoltă semnificativ mai mică este confirmată pentru UE “precum şi o scădere semnificativă de la un an la altul în cazul Rusiei şi, într-o mai mică măsură, în Ucraina”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #recolta #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește o reorganizare a Autorității Aeronautice Civile (AAC), însă documentele proiectului conțin o neconcordanță cu privire la numărul de angajați ai instituției și impactul financiar al modificărilor propuse.

Potrivit proiectului de hotărâre, efectivul-limită al AAC urmează să crească de la 93 la 96 de unități de personal.

În nota de fundamentare se menționează însă că implementarea proiectului nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar reorganizarea ar urma să includă modificarea unor subdiviziuni și crearea unui serviciu nou de informare și comunicare cu mass-media.

Ministerul Finanțelor a atras atenția, în procesul de avizare, că majorarea efectivului de la 93 la 96 de angajați presupunea crearea a trei funcții noi și genera cheltuieli suplimentare. Impactul financiar anual fusese estimat la 986,8 mii de lei, dintre care 959 mii de lei pentru fondul de salarizare și 27,8 mii de lei pentru contribuțiile sociale achitate de angajator.

Totodată, Ministerul Finanțelor a remarcat că AAC avea deja posturi vacante. La 30 aprilie 2026, din cele 93 de funcții aprobate, nouă erau neocupate.

În urma observațiilor, autorul proiectului a indicat în sinteza avizelor că propunerea de suplimentare a efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Cu toate acestea, în textul proiectului de hotărâre analizat rămâne prevăzută înlocuirea cifrei „93” cu „96”, ceea ce creează o neconcordanță între forma proiectului și răspunsurile oferite în procesul de avizare.

Într-un aviz ulterior, Ministerul Finanțelor a reiterat problema și a menționat că, la 31 mai 2026, AAC avea 93 de funcții aprobate, dintre care 84 ocupate și nouă vacante, rata de încadrare fiind de 90,3%. Ministerul a arătat că nu rezultă clar în ce măsură necesarul de personal nu putea fi acoperit din posturile vacante deja existente.

Proiectul mai extinde atribuțiile AAC în domeniul securității informațiilor cu impact asupra siguranței aviației civile. Autoritatea ar urma să desfășoare activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității privind managementul riscurilor de securitate informațională.

De asemenea, este prevăzută crearea unui Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta ar urma să gestioneze comunicatele de presă, relațiile cu presa, paginile oficiale de social media, conferințele și comunicarea în situații de criză.