Inițiativa lui Bolea făcută praf de Slusari: Demagogie, haos și inconsecvență

Guvernul Republicii Moldova a aprobat recent un proiect de lege destinat sprijinirii fermierilor afectați de seceta severă din 2024. Documentul prevede un moratoriu temporar asupra achitării datoriilor producătorilor agricoli, însă a fost criticat de Alexandr Slusari, fostul reprezentant al Forței Fermierilor. Acesta susține că, deși inițiativa este binevenită, ea vine în contradicție cu afirmațiile recente ale ministrului Agriculturii, care susținea că un astfel de moratoriu nu ar fi posibil.

Slusari a subliniat că proiectul de lege nu a fost discutat în prealabil cu reprezentanții agricultorilor și este discriminatoriu față de majoritatea fermierilor afectați de secetă. De asemenea, documentul ar conține mai multe lacune semnificative, fără a oferi soluții concrete și eficiente pentru toți producătorii agricoli.

„Este un haos total în cadrul Ministerului Agriculturii, o lipsă evidentă de viziune și o demagogie care nu ajută fermierii”, a declarat Slusari. Criticile sale ridică semne de întrebare privind consultarea și includerea nevoilor reale ale agricultorilor în politicile publice de sprijin.

„Proiectul de hotărâre a fost plasat pentru a fi consultată a primit avizele. Procedura internă a fost respectată. Ba mai mult, legea va fi aprobată în Parlament, într-un proces la fel public. Au fost discuții, propuneri adunate”, se arată în declarația lui Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

În ședința de miercuri, cabinetul de miniștri a aprobat alocarea a 100 de milioane de lei pentru compensarea parțială a pierderilor fermierilor a căror recoltă a fost afectată grav de seceta și arșița puternică din vara curentă.

Banii vor fi alocați din Fondul de intervenție al Guvernului și vor fi repartizați de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Un regulament în acest sens a fost deja aprobat de minister.

Astfel, vor primi compensații agricultorii cărora seceta și arșița le-au afectat cel puțin 60% din recolta de porumb și cel puțin 70% din recolta de grâu. Valoarea maximă a compensației nu poate depăși suma de 500 de mii de lei per solicitant.

Compensații nu vor fi acordate agricultorilor care au terenuri în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare sau celor care au beneficiat de asigurare subvenționată a terenurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #ajutor #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina