Inițiativa lui Bolea făcută praf de Slusari: Demagogie, haos și inconsecvență

Guvernul Republicii Moldova a aprobat recent un proiect de lege destinat sprijinirii fermierilor afectați de seceta severă din 2024. Documentul prevede un moratoriu temporar asupra achitării datoriilor producătorilor agricoli, însă a fost criticat de Alexandr Slusari, fostul reprezentant al Forței Fermierilor. Acesta susține că, deși inițiativa este binevenită, ea vine în contradicție cu afirmațiile recente ale ministrului Agriculturii, care susținea că un astfel de moratoriu nu ar fi posibil.

Slusari a subliniat că proiectul de lege nu a fost discutat în prealabil cu reprezentanții agricultorilor și este discriminatoriu față de majoritatea fermierilor afectați de secetă. De asemenea, documentul ar conține mai multe lacune semnificative, fără a oferi soluții concrete și eficiente pentru toți producătorii agricoli.

„Este un haos total în cadrul Ministerului Agriculturii, o lipsă evidentă de viziune și o demagogie care nu ajută fermierii”, a declarat Slusari. Criticile sale ridică semne de întrebare privind consultarea și includerea nevoilor reale ale agricultorilor în politicile publice de sprijin.

„Proiectul de hotărâre a fost plasat pentru a fi consultată a primit avizele. Procedura internă a fost respectată. Ba mai mult, legea va fi aprobată în Parlament, într-un proces la fel public. Au fost discuții, propuneri adunate”, se arată în declarația lui Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

În ședința de miercuri, cabinetul de miniștri a aprobat alocarea a 100 de milioane de lei pentru compensarea parțială a pierderilor fermierilor a căror recoltă a fost afectată grav de seceta și arșița puternică din vara curentă.

Banii vor fi alocați din Fondul de intervenție al Guvernului și vor fi repartizați de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Un regulament în acest sens a fost deja aprobat de minister.

Astfel, vor primi compensații agricultorii cărora seceta și arșița le-au afectat cel puțin 60% din recolta de porumb și cel puțin 70% din recolta de grâu. Valoarea maximă a compensației nu poate depăși suma de 500 de mii de lei per solicitant.

Compensații nu vor fi acordate agricultorilor care au terenuri în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare sau celor care au beneficiat de asigurare subvenționată a terenurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #ajutor #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit analizei realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Iurie Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New — concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.