RECORD istoric: Cum a ajuns Moldova dependentă de mărfurile și alimentele din străinătate

În luna august 2021 valoarea anuală a importurilor moldovenești a ajuns la 6,5 miliarde USD în creștere cu 1,1 miliarde USD față de 2020. Iar până la sfârșitul anului importurile ușor vor trece de 7 miliarde USD – nivel record pentru Republica Moldova.

”Creșterea importurilor este determinată de câțiva factori: scumpirea resurselor energetice, restabilirea consumului după criza din 2020 și scumpirea principalelor produse pe plan internațional”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Cel mai important factor este totuși creșterea puternică a consumului populației în 2021, după o reducere semnificativă de anul trecut. Creșterea consumului este alimentat de: volumul mare de remitențe, care în acest an cel mai probabil vor atinge maxima istorică, creșterea veniturilor populației, creditarea fără precedent a populației și utilizarea economiilor făcute anul trecut.

Creșterea consumului populației se vede și-n încasările bugetului public din TVA, care în acest an vor crește fără precedent cu peste 5 miliarde lei. În 2020 încasările din TVA au cunoscut o ușoară scădere datorită crizei economice, însă incomparabil cu căderea puternică din 2009. Restabilirea din acest an este peste așteptările noastre, consumul oficial al populației va crește cu cel puțin 35 miliarde lei, sau peste 30%, cea ce este maxima din ultimii 15 ani. O creștere similară a consumului și respectiv a încasărilor bugetare a fost înregistrat ultima dată în 2006.

Fostul deputat Alexandru Slusari susține că modelul liberal al economiei și comerțului la etapa actuală ucide producătoriii autohtoni. Rețelele de supermarketuri, controlate din afara țării, promovează interesele importatorilor și prin politica dură de discount-uri exorbitante discriminează furnizorii locali, mai ales pe cei din sectorul agroindustrial.

Potrivit lui Slusari, guvernarea. din păcate, nu acționează, chiar dacă producătorii autohtoni demult bat alarma. Nici măcar nu controlează respectarea normei legale, care prevede că minimum 50 % din produsele agroalimentare pe rafturi ar trebui să fie de origine moldovenească.

#importuri #record #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile aflate în dificultate ar putea fi restructurate prin procedura de rezoluție în loc să ajungă la lichidare, inclusiv în cazul instituțiilor de dimensiuni mici și mijlocii. Autoritățile pregătesc noi reguli care ar permite aplicarea acestui mecanism atunci când rezoluția protejează mai bine depozitele clienților și stabilitatea financiară. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul modifică substanțial Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. În esență, autoritățile vor avea un mecanism mai flexibil pentru a interveni atunci când o bancă ajunge într-o situație financiară gravă, fără ca aceasta să fie trimisă automat în procedura obișnuită de lichidare.

Rezoluția presupune gestionarea controlată a unei bănci aflate în criză. În funcție de situație, pot fi transferate active și datorii către o altă instituție, poate fi creată o instituție-punte sau pot fi aplicate alte instrumente pentru menținerea serviciilor esențiale și protejarea deponenților.

O regulă importantă stabilește cine suportă pierderile. Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Fondul de rezoluție bancară și instrumentele publice de stabilizare financiară vor putea fi utilizate numai după ce acționarii, deținătorii altor instrumente de proprietate, ai instrumentelor de capital relevante și ai altor datorii eligibile au contribuit la absorbția pierderilor și la recapitalizarea instituției.

Se modifică și nivelul-țintă al Fondului de rezoluție bancară. În prezent, acesta este stabilit la 3% din suma depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie al celui de-al patrulea an de la semnarea tratatului de aderare la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2034, ținta va fi de 1%. Până atunci, BNM va stabili niveluri intermediare.

Fondul este alimentat în principal din contribuțiile instituțiilor de credit. BNM stabilește contribuțiile anuale, ținând cont inclusiv de ciclul economic și de impactul acestora asupra situației financiare a băncilor. Dacă resursele acumulate nu sunt suficiente, pot fi solicitate și contribuții extraordinare.

Proiectul stabilește mai clar și implicarea Fondului de garantare a depozitelor. Acesta va putea contribui, în anumite condiții, la finanțarea unor operațiuni prin care depozitele și anumite active sau datorii sunt transferate către o altă instituție, astfel încât clienții să își poată păstra accesul la bani.

Documentul introduce și o limită de 2,5% pentru anumite situații. Dacă valoarea totală a activelor unei instituții de credit aflate în rezoluție este cuprinsă între echivalentul a 30 de miliarde și 80 de miliarde de euro, contribuția Fondului de garantare a depozitelor pentru operațiunile respective nu va putea depăși 2,5% din totalul datoriilor instituției, inclusiv fondurile proprii.

O altă noutate este extinderea cadrului de rezoluție dincolo de sectorul bancar. În prezent, legea stabilește reguli și proceduri de redresare și rezoluție pentru băncile din Republica Moldova. Proiectul extinde acest mecanism asupra instituțiilor de credit, firmelor de investiții, anumitor societăți financiare holding și altor entități care fac parte din grupuri financiare.

Pentru firmele de investiții, autoritatea de rezoluție va fi Comisia Națională a Pieței Financiare. Acestea vor contribui la propriul fond de rezoluție, iar suma achitată de fiecare firmă va fi ajustată în funcție de profilul său de risc. Dacă resursele disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea costurilor unei intervenții, firmele de investiții vor putea fi obligate să achite contribuții extraordinare.