Reduceri azi, incertitudine mâine: ANRE admite că prețul la curent ar putea crește la iarnă

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, a declarat că, în pofida reducerii tarifelor la energia electrică aprobată astăzi, nu există certitudini că aceste prețuri se vor menține și în perioada rece a anului.

„Noi facem o previziune reieșind din informațiile pe care le avem la moment. Nimeni nu poate oferi acum o garanție privind nivelul prețurilor din noiembrie sau decembrie”, a precizat Ursu, subliniind că situația de pe piața energetică poate fi influențată de mai mulți factori externi.

Potrivit acestuia, ANRE a luat în calcul, în analiza sa, indici de pe bursele regionale, inclusiv indicații de tip forward, precum și evoluțiile istorice ale prețurilor din anii anteriori, inclusiv perioade dificile în care costurile au fost semnificativ mai mari.

„Considerăm că prognoza noastră este una sănătoasă și bine fundamentată, fiind prezentată de Energocom – o companie cu experiență vastă în procurarea de energie de pe bursele regionale. Totuși, realitatea ar putea să difere, iar dacă apar riscuri sau intervenții pe piață, acest lucru se va reflecta în tarife”, a avertizat Ursu.

El a menționat că scopul principal al ANRE este protejarea consumatorilor vulnerabili, dar că acei consumatori care au un profil de consum variabil sau mai ridicat în afara sezonului de iarnă pot renunța la tariful reglementat și opta pentru energia achiziționată direct de pe bursă, în regim concurențial.

Reamintim că în ședința publică de astăzi, ANRE a decis reducerea tarifelor la energia electrică cu 12,5% pentru consumatorii deserviți de Premier Energy (3,59 lei/kWh) și cu 14,6% pentru consumatorii din nordul țării deserviți de FEE Nord (4,00 lei/kWh), urmare a diminuării prețului mediu de achiziție a energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #tarife #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.