Promisiuni de 10%, realitate de 1%: Economia Moldovei se îneacă în criză

Republica Moldova ar urma să înregistreze în anul 2025 o creștere economică de doar 1,3%, potrivit noii prognoze prezentate de ministra Economiei, Doina Nistor. Estimarea reprezintă o revizuire în jos față de cifra de 3,7%, anunțată anterior de predecesorul său Dumitru Alaiba.

Anunțul a fost făcut de ministra Economiei în cadrul unui podcast publicat de Ziarul de Gardă. Doina Nistor a explicat că noua proiecție reflectă efectele persistente ale crizelor regionale, secetei severe care a afectat grav agricultura, precum și impactul războiului din Ucraina și instabilitatea lanțurilor comerciale internaționale. De asemenea, scăderea exporturilor și nivelul ridicat al inflației contribuie la deteriorarea perspectivei de creștere.

„Dezvoltarea economică este o strategie de durată. Investițiile făcute astăzi vor începe să dea roade în următorii ani”, a declarat Nistor, sugerând că guvernul mizează pe efectele pozitive pe termen mediu și lung ale reformelor actuale.

În anul 2024, economia Moldovei aproape a stagnat, cu o creștere de doar 0,1%, ceea ce accentuează tendința de frânare a redresării post-pandemie și post-criză energetică.

Pe când se afla în funcție, Dumitru Alaiba estima în toamna anului 2023 o traiectorie pozitivă pentru perioada următoare: 3% în 2025, 3,3% în 2026 și 3,7% în 2027, cu obiectivul ambițios de a atinge o creștere economică de 10% anual în următorul deceniu.

#nistor #prognoza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie