Reformă agreată de UE: În câțiva ani, taxă pentru poluarea pe care o face combustibilul rutier și încălzirea caselor

Dreptul de a polua gratuit al industriaşilor va lua sfârşit, emisiile produse prin încălzire (gaz) şi de maşini vor fi taxate, va fi înfiinţat un fond social pentru tranziţie – sunt doar câteva dintre prevederile unui acord la care s-a ajuns în noaptea de sâmbătă spre duminică privind o reformă amplă a pieţei carbonului.

După circa 30 de ore de discuţii aprige, negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului UE au ajuns în cursul nopţii la un acord pentru creşterea obiectivelor și extinderea ariei de aplicare a pieţei carbonului, potrivit unui comunicat al PE, citat de AFP.

Marile companii industriale, obligate să își reducă emisiile cu peste 60%

Pentru a-şi acoperi emisiile de CO2, producătorii de electricitate şi industriile energofage (siderurgie, ciment) din UE trebuie în prezent să cumpere „permise de poluare” de pe piaţa europeană a cotelor de emisii (ETS), creată în 2005 şi care se aplică la 40% din emisiile de pe continent. Totalul cotelor create de state au fost reduse de-a lungul timpului pentru a-i determina pe aceşti mari producători să polueze mai puţin.

Reforma propusă în iulie 2021 de Comisia Europeană vizează consolidarea acestui obiectiv pentru a îndeplini ambiţiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Pactul verde al UE.

Potrivit acordului la care s-a ajuns, ritmul de reducere a cotelor propuse se va accelera, urmând să ajungă până în 2030 la o scădere cu 62% faţă de 2005 (faţă de un obiectiv precedent de 43%), ceea ce înseamnă de facto că marile companii industriale vor fi obligate să-şi reducă emisiile cu 62%.

Piaţa carbonului se va extinde progresiv la:

sectorul maritim
emisiile zborurilor aeriene intraeuropene (pentru care cotele gratuite alocate în prezent vor fi suprimate)
din 2028 la siturile de incinerare a deşeurilor, sub rezerva unui studiu favorabil al Bruxellesului.

În contrapartidă la instituirea unei „taxe carbon” la frontiere, UE va renunţa progresiv la cotele de emisii gratuite distribuite până acum industriaşilor europeni pentru a le permite să înfrunte concurenţa extra-europeană.

Cel puţin 48,5% din aceste „drepturi de poluare” gratuite vor fi suprimate până în 2030 şi vor dispărea total până în 2034, un calendar care a făcut obiectul unei dispute aprinse între PE şi Consiliul UE.

Taxă pentru poluarea prin carburanții rutieri și încălzirea locuințelor

Alt punct controversat al reformei este faptul că executivul UE va propune crearea unei a doua pieţe a carbonului (ETS2) pentru încălzirea locuinţelor şi carburanţii rutieri.

Alarmaţi de impactul social al unui astfel de cost suplimentar, eurodeputaţii

pledau ca măsura să se aplice iniţial în cazul imobilelor de birouri şi camioanelor grele.

În final s-a stabilit că gospodăriile vor plăti un preţ pentru emisiile de carbon provocate de utilizarea carburanţilor pentru automobile şi încălzirea cu gaz începând din 2027, dar acest preţ va fi plafonat până în 2030. Dacă creşterea accentuată a preţurilor din energie va continua, aplicarea va fi amânată cu un an.

Încasările provenite din această nouă piaţă a carbonului vor alimenta un „Fond social pentru climă”, în sumă de 86,7 miliarde de euro, creat pentru a ajuta gospodăriile şi companiile vulnerabile în tranziţia energetică.

#taxa #locuinte #combustibil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, prețurile gazelor naturale au înregistrat o majorare semnificativă pe piața din România, atingând niveluri record pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Prețul gazelor pentru livrare în ziua următoare a depășit 450 lei/MWh, un nivel nemaîntâlnit din decembrie 2022. Creșterea prețurilor a fost determinată de o serie de factori, printre care vremea rece, care a dus la o majorare a consumului intern, cererea suplimentară din Republica Moldova și gradul scăzut de umplere a depozitelor de gaz.

În aceeași zi, prețul mediu al energiei pentru livrare marți a crescut cu 22,8% față de ziua precedentă, ajungând la 414,48 lei/MWh (aproximativ 83 euro/MWh), ceea ce reprezintă o diferență de peste 20 de euro/MWh față de cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH.

Acesta este cel mai mare preț înregistrat pentru gazele naturale pe BRM în ultimele 26 de luni, având în vedere că ultima dată când prețul a fost mai mare a fost în 22 decembrie 2022. Volumele tranzacționate au fost, de asemenea, record, atingând 161 GWh, ceea ce reprezintă aproape două treimi din producția internă zilnică de 255 GWh, notează profit.ro.

Cererea regională a fost influențată și de repornirea unui combinat de îngrășăminte chimice în Bulgaria, dar și de importurile efectuate de Ucraina. În același timp, România a importat luni 14,8 milioane de metri cubi de gaze pentru a acoperi consumul intern, care nu putea fi susținut doar din producția internă și extragerile din depozite.

Oferta de gaz este limitată atât intern, cât și extern. Terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandropolis se află în revizie, iar producția internă este la capacitate maximă. De asemenea, Depogaz a redus cu 20% capacitatea de extracție zilnică până la finalul acestei ierni.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a intervenit, asigurând publicul că România are 1,35 miliarde de metri cubi de gaz în depozite, cu un grad de umplere de 43,4%, și că țara nu va rămâne fără gaz pentru consumatorii interni. Totodată, el a menționat că sursele de import sunt limitate, iar gazul din Ungaria este scump și provine, probabil, din depozitele rusești, cu tarife de transport și depozitare incluse.

În ciuda asigurărilor autorităților, situația gazelor din România reflectă o tendință regională, iar un eventual val de frig pe termen mediu ar putea duce la o criză energetică. Pe piața internațională, prețurile de referință la gaze au crescut luni cu 5,4%, ajungând la 58,75 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai ridicat preț din februarie 2023, în condițiile în care cotațiile futures au crescut timp de patru săptămâni consecutive.