Replica tăioasă a Ucrainei după ce Macron a susținut că Rusia nu trebuie umilită

Apelul președintelui francez Emmanuel Macron de a evita umilirea Rusiei nu poate decât să umilească Franța, a reacționat ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba. Reamintim că Macron a susținut că este vital ca Rusia să nu fie umilită, astfel încât, atunci când luptele din Ucraina se vor opri, să se poată găsi o soluție diplomatică.

„Apelurile Franței de a evita umilirea Rusiei nu pot decât să umilească Franța și orice altă țară care ar cere asta. Pentru că Rusia este cea care se umilește. Mai bine ne concentrăm cu toții pe cum să punem Rusia la locul ei. Acest lucru va aduce pace și va salva vieți”, a scris pe Twitter ministrul de Externe al Ucrainei”, susține într-o postare pe twitter, ministrul de Externe de la Kiev, Dmitrii Kuleba.

Macron a încercat să mențină un dialog cu președintele rus Vladimir Putin de la invazia Moscovei în Ucraina, în 24 februarie, fiind unul dintre puţinii şefi de stat europeni care continuă să discute în mod regulat cu liderul de la Kremlin. Poziția sa a fost criticată în repetate rânduri de unii parteneri estici și baltici din Europa, deoarece aceștia consideră că subminează eforturile de a-l presa pe Putin să se așeze la masa negocierilor.

„Nu trebuie să umilim Rusia pentru ca în ziua în care luptele se vor opri să putem construi o rampă de ieșire prin mijloace diplomatice”, a declarat Macron într-un interviu acordat unor ziare regionale publicat sâmbătă.

„Sunt convins că este rolul Franței să fie o putere de mediere”, a adăugat el.

Macron a vorbit cu Putin în mod regulat după invazie, ca parte a eforturilor de a obține o încetare a focului și de a începe o negociere credibilă între Kiev și Moscova.

„Cred, și i-am spus, că face o greșeală istorică și fundamentală pentru poporul său, pentru el însuși și pentru istorie”, a spus Macron.

Franța a sprijinit Ucraina din punct de vedere militar și financiar, dar până acum Macron nu a fost la Kiev pentru a oferi un sprijin politic simbolic, la fel ca alți lideri UE, lucru pe care Ucraina și-a dorit să îl facă.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, afirma recent că își dorește ca Emmanuel Macron să facă o vizită la Kiev înainte de finalul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, în 30 iunie.

„Este binevenit, indiferent când. Ar fi bine ca domnul Macron să vină în timpul preşedinţiei franceze a UE, iar cel mai bine ar fi să vină cu alte livrări de arme pentru Ucraina. Iată cel mai valoros ajutor pe care îl putem primi din partea Franţei”, spunea Kuleba într-un interviu acordat canalului francez LCI.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kuleba #Macron #reactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Odată cu o serie de arestări de profil înalt ale unor presupuşi spioni chinezi şi ruşi în ultimele zile, încrederea în agenţii de contrainformaţii germani – cândva criticaţi pentru lipsa lor de curaj – a înregistrat o revitalizare semnificativă, potrivit FT.

Marţi dimineaţă, poliţia germană a pus mâna pe Jian Guo, un angajat care lucra în Parlamentul European, acuzat de procurori de spionaj în favoarea Chinei.

Luni, trei cetăţeni germani, printre care un soţ şi o soţie, au fost ridicaţi în landul Nordrhein-Westfalen, în vestul Germaniei, fiind suspectaţi că au încercat să vândă tehnologie militară Beijingului.

De asemenea, joia trecută, doi bărbaţi au fost reţinuţi în Bavaria pentru că ar fi complotat pentru a bombarda mai multe situri militare şi logistice din Germania în numele ruşilor.

În toate cele trei cazuri, rolul jucat de Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), agenţia de informaţii interne a Germaniei, a fost crucial.

„Autorităţile noastre de securitate, în special [BfV], şi-au consolidat masiv eforturile de contraspionaj în ultimul timp”, a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser, după arestarea lui Guo. „Succesele actuale ale investigaţiilor domnstrează temeinic acest lucru”.

Bântuit de scandalurile din trecut, îngreunat de o federalizare puternică şi limitat de restricţii legale stricte în ceea ce priveşte supravegherea intruzivă şi colectarea de informaţii, BfV a fost privit cu suspiciune ani de zile atât de autorităţile din ţară, cât şi de către agenţiile partenere din străinătate.

Rezultatele recente ale BfV indică faptul că, de la Războiul Rece şi până în prezent, statele ostile sunt mai dispuse ca oricând să îşi urmărească agresiv obiectivele pe teritoriul european, notează oficialii guvernului german.

„În prezent, avem foarte atent în vedere noile forme ale statelor autoritare de a influenţa şi destabiliza democraţia noastră”, a declarat pentru Financial Times Konstantin von Notz, preşedintele puternicei comisii de informaţii a parlamentului german, care supraveghează BfV.

Un oficial european din domeniul securităţii care lucrează în mod regulat cu BfV a declarat că schimbul de informaţii clasificate între serviciile de pe continent este acum „absolut vital pentru aproape fiecare acţiune de succes care a fost întreprinsă [împotriva Rusiei şi Chinei]”, BfV luând parte în mod activ la acest proces desfăşurat la nivel european.