Aproape fiecare al treilea locuitor al Republicii Moldova trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar în mediul rural riscul de sărăcie monetară este de peste trei ori mai mare decât în orașe. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, care a analizat situația din Republica Moldova în contextul unui clasament european privind riscul de sărăcie și excluziune socială.

Potrivit datelor publicate de Parlamentul European, 21% din populația Uniunii Europene, adică fiecare al cincilea cetățean, este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Cele mai vulnerabile state sunt Bulgaria, unde indicatorul ajunge la 29%, Grecia – 28% și România – 27%. La polul opus se situează Cehia, cu 12%, și Polonia, cu 15%.

În Republica Moldova, situația este complicată, însă statisticile naționale nu permit deocamdată o comparație directă cu cele europene.

Conform calculelor experimentale ale Biroului Național de Statistică pentru anul 2025, 22,1% din populația țării se află în risc de sărăcie monetară. Diferențele dintre sat și oraș sunt uriașe: în mediul rural, indicatorul ajunge la 32,9%, în timp ce în mediul urban este de numai 9,8%. Astfel, riscul de sărăcie monetară în sate este de aproximativ 3,4 ori mai mare decât în orașe.

Și mai îngrijorătoare este rata sărăciei absolute, care a ajuns la 31,1%. Aceasta înseamnă că aproape unul din trei locuitori ai Republicii Moldova are un nivel al consumului inferior pragului național al sărăciei.

Un alt indicator, sărăcia multidimensională, afectează 27,4% din populație. Spre deosebire de sărăcia monetară, acesta reflectă lipsurile simultane în mai multe domenii esențiale pentru un trai decent.

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că cifrele trebuie interpretate cu prudență. Indicatorul european AROPE măsoară nu doar riscul de sărăcie monetară, ci și lipsurile materiale și sociale severe, precum și intensitatea foarte redusă a muncii în gospodării.

În schimb, indicatorul de 22,1% calculat pentru Republica Moldova reflectă exclusiv riscul de sărăcie monetară, raportat la venitul median național.

Prin urmare, faptul că Moldova înregistrează 22,1%, iar media europeană este de 21%, nu înseamnă că nivelul sărăciei și excluziunii sociale este aproape identic.

Potrivit lui Ioniță, indicatorii disponibili sugerează că Republica Moldova s-ar putea situa în grupul statelor europene cu cele mai mari probleme de sărăcie, alături de Bulgaria, Grecia și România. Totuși, această apreciere nu reprezintă un clasament statistic oficial.

O comparație mai riguroasă va deveni posibilă odată cu implementarea, începând din 2027, a cercetării statistice EU-SILC, armonizată cu metodologia Uniunii Europene.

„Pentru că, înainte de a combate sărăcia, trebuie să știm să o măsurăm corect”, a concluzionat economistul Veaceslav Ioniță.