Putin i-a făcut cadou un elicopter prezidențial omologului din Zimbabwe

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a oferit un elicopter omologului său zimbabwian Emmerson Mnangagwa, anunţă Guvernul zimbabwian, în contextul în care liderul de la Kremlin încearcă să obţină susţinerea liderilor africani, reuniţi într-un summit Rusia-Africa la Sankt Petersburg.

Emmerson Mnangagwa face parte dintre liderii africani care participă la acest summit Rusia-Africa, de două zile, considerat un test al susţinerii lui Vladimir Putin în Africa după ce a invadat Ucraina.

„Excelenţa sa preşedintele Putin a oferit un elicopter prezidenţial excelenţei sale preşedintelui Emmerson Dambudzo Mnangagwa”, a anunţat joi, pe reţelele de socializare Ministerul zimbabwian al Informaţiilor.

Ministerul a publicat imagini în care Emmerson Mnangagwa coboară treptele elicopterului sau stă aşezat în cabină, la o masă pe care se aflau pahare de vin alb şi un bol cu fructe.

„Această pasăre se va afla în curând pe cerul nostru”, scrie pe Twitter un purtător de cuvânt al Guvernului zimbabwian, Nick Mangwana.

Liderii din Zimbabwe sunt vizaţi de sancţiuni care le-au fost impuse de către Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE), cu privire la corupţie şi încălcări ale drepturilor omului.

Emmerson Mnangagwa, în vârstă de 80 de ani, care încearcă să fie reales într-un scrutin care, potrivit unor analişti, ar urma să fie strâns, luna viitoare, atribuie de mult timp dificultăţile economice ale ţării acestor sancţiuni.

„Victimele sancţiunilor trebuie să coopereze”, a declarat Emmerson Mnangagwa, în faţa elicopterului, într-o înregistrare video publicată de către Ministerul Informaţiilor.

Vladimir Putin a citat joi Zimbabwe printre cele şase ţări africane care urmează să primească „gratuit” cereale din Rusia, după ce Kremlinul s-a retras din Acordul de la Istanbul din iulie 2022 care permitea tranzitul cerealelor ucrainene la Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#elicopter #summit #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.