Companiile europene de distribuţie au demarat ample negocieri de preţuri cu marii producători de alimente, inclusiv cu liderul mondial Nestle, în încercarea de a-şi păstra cumpărătorii şi a-şi proteja profiturile, transmite Reuters.
De exemplu, grupul olandez Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, a dezvăluit că a reuşit să îşi menţină marjele operaţionale stabile la 4,4% şi prin negocierea preţurilor. Divizia sa Albert Heijn, cel mai mare lanţ de supermarketuri din Ţările de Jos, a eliminat de pe rafturi o serie de produse Nestle, inclusiv Maggi, KitKat şi Nescafe, pentru că grupul elveţian a majorat preţurile, scrie Agerpres.
„Am avut negocieri dure cu Nestle. Am ajuns într-o fază în care le-am spus că nu acceptăm preţuri dacă nu vin cu propuneri acceptabile”, a declarat directorul financiar de la Ahold Delhaize, Natalie Knight, adăugând că operatorul de supermarketuri a ajuns la un rezultat bun cu Nestle. „Cred că am avut succes, până acum, în a ne asigura că doar cele mai necesare costuri sunt trecute pe seama consumatorilor”, a spus Knight.
În acest context, atât Knight cât şi alţi experţi din industrie au spus că negocierile durează mai mult decât de obicei pentru că există o multitudine de factori.
În mod normal companiile care produc bunuri de consum şi retailerii negociază contractele anuale de preţuri spre finalul anului, în multe părţi ale Europei. Însă mai mulţi experţi din industrie au declarat pentru Reuters că acum, în multe cazuri, negocierile s-au prelungit până în 2022 sau au fost redeschise după ce, teoretic, fuseseră încheiate.
Lanţul belgian de supermarketuri Colruyt a spus că se numără printre cei care poartă în continuare discuţii cu unii producătorii de alimente.
„Presiunile în sector sunt mari dar nu renunţăm la promisiunea noastră privind cel mai mic preţ garantat. Dacă asta înseamnă că marjele noastre de profit vor fi supuse la presiuni timp de încă unul sau mai multe trimestre, asta e”, a declarat un purtător de cuvânt de la Colruyt.
Pe fondul prelungiri negocierilor cu producătorii de alimente, la finele anului trecut, Colruyt a decis să elimine de la raft borcanele de 400 de grame de cremă Nutella, pentru că nu a putut să îşi respecte promisiunea privind cel mai mic preţ garantat.
Pentru cumpărătorii din zona euro, întrebarea este cât de rapid, şi cât de mult, vor creşte preţurile la produsele de zi cu zi. Inflaţia în zona euro a atins un maxim istoric de 5,1% în luna ianuarie, cu mult peste prognozele Băncii Centrale Europene. Preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au crescut până la 3,6% de la 3%.
Negocierile dintre producătorii de alimente şi retailerii vor putea contracara doar o mică parte din această creştere. Componenta alimente procesate reprezintă doar o mică parte din indicele total al preţurilor de consum, care este influenţat în mare parte de creşterea preţurilor la energie.
În toamna anului trecut, mai mulţi producători de alimente au majorat preţurile în Europa cu 5%-7% pentru unele produse, estimează firma de consultanţă Rabobank.
