Reticenți față de propriul vaccin! De ce rușii nu vor să se vaccineze cu „Sputnik V”

Începând de la America Latină și până în Europa, zeci de țări au comandat loturi de vaccin anti COVID-19 „Sputnik V”, însă în Rusia, procesul de vaccinare este unul relativ lent. Motivul: oamenii se dovedesc profund reticenți față de propriul vaccin.

Interesul în străinătate pentru vaccinul rusesc a crescut din momentul în care datele publicate în jurnalul medical „Lancet” au arătat că este 91,6% eficient împotriva coronavirusului, cel mai bun rezultat din lume. Acest lucru reprezintă un mare succes științific, dar și unul politic, pentru un proiect puternic trâmbițat de Moscova și de care s-au îndoit multe state din Vest.

Când oficialii din satul Sputnik au anunțat recent că vor oferi vaccinul rusesc „Sputnik V” clinicii locale, doar 28 de pensionari s-au înscris pentru a fi vaccinați.

Comentatorii occidentali au avut inițial o atitudine distantă și de neîncredere față de „Sputnik V”, deoarece oficialii din Rusia au făcut afirmații îndrăznețe, dar fără a veni cu probele necesare. Datele din cea de a treia fază a studiilor, au arătat însă că vaccinul este eficient, cu efecte secundare similare cu cele obținute în Europa și SUA, fapt ce a rezultat în creșterea interesului în străinătate față de acesta.

„Chiar și criticii noștri au rămas fără cuvinte”, a spus Kirill Dmitriev luna trecută, șeful fondului de investiții de stat, care susține „Sputnik V”.

Autoritățile din Rusia susțin că 39 de țări au înregistrat deja vaccinul și, spre surprinderea Rusiei, este chiar solicitată să ajute insăși Uniunea Europeană cu vaccinuri. Ungaria a fost prima care a aprobat vaccinul rusesc pentru uz de urgență, iar Slovacia tocmai a pr

imit două milioane de doze.

#Sputnik #vaccin anti-covid-19 #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.