Reticenți față de propriul vaccin! De ce rușii nu vor să se vaccineze cu „Sputnik V”

Începând de la America Latină și până în Europa, zeci de țări au comandat loturi de vaccin anti COVID-19 „Sputnik V”, însă în Rusia, procesul de vaccinare este unul relativ lent. Motivul: oamenii se dovedesc profund reticenți față de propriul vaccin.

Interesul în străinătate pentru vaccinul rusesc a crescut din momentul în care datele publicate în jurnalul medical „Lancet” au arătat că este 91,6% eficient împotriva coronavirusului, cel mai bun rezultat din lume. Acest lucru reprezintă un mare succes științific, dar și unul politic, pentru un proiect puternic trâmbițat de Moscova și de care s-au îndoit multe state din Vest.

Când oficialii din satul Sputnik au anunțat recent că vor oferi vaccinul rusesc „Sputnik V” clinicii locale, doar 28 de pensionari s-au înscris pentru a fi vaccinați.

Comentatorii occidentali au avut inițial o atitudine distantă și de neîncredere față de „Sputnik V”, deoarece oficialii din Rusia au făcut afirmații îndrăznețe, dar fără a veni cu probele necesare. Datele din cea de a treia fază a studiilor, au arătat însă că vaccinul este eficient, cu efecte secundare similare cu cele obținute în Europa și SUA, fapt ce a rezultat în creșterea interesului în străinătate față de acesta.

„Chiar și criticii noștri au rămas fără cuvinte”, a spus Kirill Dmitriev luna trecută, șeful fondului de investiții de stat, care susține „Sputnik V”.

Autoritățile din Rusia susțin că 39 de țări au înregistrat deja vaccinul și, spre surprinderea Rusiei, este chiar solicitată să ajute insăși Uniunea Europeană cu vaccinuri. Ungaria a fost prima care a aprobat vaccinul rusesc pentru uz de urgență, iar Slovacia tocmai a pr

imit două milioane de doze.

#Sputnik #vaccin anti-covid-19 #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.