Reticenți față de propriul vaccin! De ce rușii nu vor să se vaccineze cu „Sputnik V”

Începând de la America Latină și până în Europa, zeci de țări au comandat loturi de vaccin anti COVID-19 „Sputnik V”, însă în Rusia, procesul de vaccinare este unul relativ lent. Motivul: oamenii se dovedesc profund reticenți față de propriul vaccin.

Interesul în străinătate pentru vaccinul rusesc a crescut din momentul în care datele publicate în jurnalul medical „Lancet” au arătat că este 91,6% eficient împotriva coronavirusului, cel mai bun rezultat din lume. Acest lucru reprezintă un mare succes științific, dar și unul politic, pentru un proiect puternic trâmbițat de Moscova și de care s-au îndoit multe state din Vest.

Când oficialii din satul Sputnik au anunțat recent că vor oferi vaccinul rusesc „Sputnik V” clinicii locale, doar 28 de pensionari s-au înscris pentru a fi vaccinați.

Comentatorii occidentali au avut inițial o atitudine distantă și de neîncredere față de „Sputnik V”, deoarece oficialii din Rusia au făcut afirmații îndrăznețe, dar fără a veni cu probele necesare. Datele din cea de a treia fază a studiilor, au arătat însă că vaccinul este eficient, cu efecte secundare similare cu cele obținute în Europa și SUA, fapt ce a rezultat în creșterea interesului în străinătate față de acesta.

„Chiar și criticii noștri au rămas fără cuvinte”, a spus Kirill Dmitriev luna trecută, șeful fondului de investiții de stat, care susține „Sputnik V”.

Autoritățile din Rusia susțin că 39 de țări au înregistrat deja vaccinul și, spre surprinderea Rusiei, este chiar solicitată să ajute insăși Uniunea Europeană cu vaccinuri. Ungaria a fost prima care a aprobat vaccinul rusesc pentru uz de urgență, iar Slovacia tocmai a pr

imit două milioane de doze.

#Sputnik #vaccin anti-covid-19 #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Moldovagaz riscă să ajungă în stare de insolvabilitate, potrivit unei analize realizate de Ministerul Finanțelor, care a evaluat situația economico-financiară a întreprinderii. Concluzia autorităților este că povara datoriilor, în special cele față de „Gazprom”, pune în pericol capacitatea companiei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Potrivit datelor analizate, datoriile totale ale Moldovagaz se ridică la 14,6 miliarde de lei, iar peste 10 miliarde de lei reprezintă obligații față de „Gazprom” și compania afiliată Factoring Finance.

În anul 2024, Moldovagaz a înregistrat pierderi nete de 627,6 milioane de lei, după ce în anul precedent compania raportase un profit net de 1,09 miliarde de lei. Atât veniturile, cât și cheltuielile companiei au scăzut, însă reducerea costurilor de producție a permis obținerea unei profitabilități brute mai mari, profitul brut ajungând la 2,45 miliarde de lei, cu 949 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Cu toate acestea, problema majoră rămâne datoria istorică față de „Gazprom”, acumulată pe parcursul mai multor ani. Conform documentelor financiare, aceasta este estimată la 13,1 miliarde de lei, dintre care aproape 2,9 miliarde de lei reprezintă penalități.

Amintim că, potrivit „Gazprom”, datoria istorică a Republicii Moldova pentru gazele naturale depășește 700 de milioane de dolari. Autoritățile de la Chișinău nu recunosc această sumă, dar acceptă concluziile auditului internațional, care a stabilit că datoria reală ar fi de doar 8,6 milioane de dolari.

Ministerul Finanțelor avertizează că, în condițiile actuale, Moldovagaz este capabilă să achite doar facturile curente, însă nu mai are capacitatea de a acoperi datoriile pe termen lung. Pentru a ieși din această situație, compania ar trebui să își reducă nivelul datoriilor și să își consolideze capitalul propriu.

Totodată, în analiză este remarcat un aspect controversat: modul în care Ministerul Finanțelor interpretează situația datoriei Moldovagaz față de „Gazprom” pare să fie în contradicție cu poziția oficială a Guvernului, care se bazează pe rezultatele auditului internațional și respinge valoarea revendicată de partea rusă.

#faliment #Moldovagaz #finanțe