Revoluția crypto! Ce spune BNM despre tranzacțiile cu monedele virtuale în Republica Moldova

Autoritățile vor să reglementeze tranzacțiile cu monedele virtuale, iar la sfârșitul lunii martie deputații au votat introducerea în legislație a termenului de monedă virtuală.

„Prin intermediul modificărilor operate la Legea nr. 308/2017 se stabilește interdicția de prestare a serviciilor privind activele virtuale pe teritoriul Republicii Moldova, cu precizarea tipurilor de activități care cad sub incidența serviciilor privind activele virtuale”, se arată într-un răspuns al BNM pentru BANI.MD.

Banca centrală spune că, persoanele rezidente vor putea realiza tranzacții cu prestatorii de servicii privind activele virtuale autorizați în alte state, însă doar cu respectarea unor cerințe legale stabilite în scopul diminuării riscurilor asociate acestor tipuri de tranzacții. Este vorba de posibilitatea de efectuare a tranzacțiilor doar prin intermediul conturilor speciale deschise în acest scop; interdicția de realizare a acestor tipuri de tranzacții în mod ocazional; obligația de aplicare a măsurilor de precauție sporită, precum și impunerea unei limite privind volumul lunar de tranzacționare care nu trebuie depășească cumulativ echivalentul sumei de 50 000 lei pe parcursul unei luni. Prestarea serviciilor privind activele virtuale contrar interdicției legale poate atrage, după caz, răspunderea contravențională sau penală, iar pentru nerespectarea obligațiilor noi privind tranzacțiile cu activele virtuale, entităților raportoare le pot fi aplicate sancțiuni potrivit Legii nr. 75/2020.

„Noile prevederi vor intra în vigoare la 1 iulie 2023. Până la data intrării în vigoare, se menține instrucțiunea BNM pentru entitățile raportoare de încetare a facilitării/ intermediarii plăților din/ în adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale”, mai spune BNM.

Potrivit experților de la 911 Metallurgist, în Republica Moldova, pentru minarea unui Bitcoin prețul este de circa 16.926 de dolari, cost care ne plasează pe locul 36 în lume. Profitul pentru minerii aflați pe teritoriul Moldovei, ar fi de aproximativ 2.829 de dolari la fiecare Bitcoin minat.

Extracția de Bitcoin este procesul prin care noi monede virtuale sunt pusei în circulație. Este, de asemenea, modalitatea prin care rețeaua confirmă noile tranzacții și reprezintă o componentă esențială pentru întreținerea și dezvoltarea registrului blockchain. „Mineritul” se realizează cu ajutorul unui hardware sofisticat care rezolvă o problemă matematică de calcul extrem de complexă. Primul computer care găsește soluția la această problemă primește următorul bloc de bitcoini și procesul începe din nou.

Atunci când cineva minează Bitcoin, ceea ce face de fapt este să adauge și să verifice o nouă înregistrare de tranzacție în blockchain – registrul bancar descentralizat în care se tranzacționează și se distribuie criptomonedele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crypto #tranzactii #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.