Revoluție fiscală anunțată de Guvern: profitul reinvestit scapă de taxe, iar freelancerii primesc mână liberă

11 Iun. 2026, 16:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Iun. 2026, 16:13 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat trei dintre principalele noutăți incluse în politica fiscală pentru anul 2027, care vizează stimularea investițiilor, reducerea poverii fiscale asupra muncii și simplificarea activității economice pentru persoanele care activează independent.

Potrivit ministrului, prima măsură este extinderea modelului estonian de impozitare pentru întregul mediu de afaceri. Acesta a precizat că noul mecanism va încuraja reinvestirea profitului și dezvoltarea companiilor.

„Primul, modelul estonian pentru tot mediul de afaceri, cu accent pe profitul reinvestit. Va fi un proiect care va susține reinvestirea și crearea de profituri”, a declarat Gavriliță.

A doua schimbare anunțată de șeful Finanțelor vizează diminuarea taxelor aferente salariilor și stimularea ocupării forței de muncă. În acest sens, autoritățile intenționează să implementeze și o indemnizație pentru muncă, menită să încurajeze participarea pe piața muncii.

„Este reducerea poverii pe salariile tuturor oamenilor care muncesc. Toată lumea care muncește și câștigă bani trebuie să plătească mai puțin, iar dacă putem câștiga total mai mult, inclusiv prin indemnizația pentru muncă pe care vrem să o implementăm. Obiectivul este ca toți cei care pot să muncească să muncească și toți cei care pot să investească să o facă”, a afirmat ministrul.

Cea de-a treia noutate se referă la liberalizarea regimului de activitate independentă. Potrivit lui Gavriliță, Guvernul intenționează să elimine restricțiile existente pentru freelanceri și să permită desfășurarea oricărui tip de activitate economică în baza unui regim simplificat, cu o plată unică ce ar acoperi toate contribuțiile obligatorii.

„Scoatem orice restricție, astfel încât oricine să poată desfășura orice activitate economică în regimul de freelancing, având o plată unică, care să acopere toate contribuțiile necesare”, a declarat ministrul Finanțelor.

27 Oct. 2026, 19:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Oct. 2026, 19:46 // Actual //  Ursu Victor

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.