Moldova, în topul rușinii verzi din Europa: doar 12% din teritoriu mai este acoperit de păduri

11 Iun. 2026, 15:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Iun. 2026, 15:45 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova se numără printre țările cu cele mai puține păduri din Europa. Potrivit unui clasament realizat pe baza datelor Băncii Mondiale, doar 12% din teritoriul țării este acoperit de păduri, ceea ce plasează Moldova pe locul 37 din 41 de state europene analizate.

Moldova se află la același nivel cu Irlanda și depășește doar Olanda, Malta și Islanda, unde pădurile ocupă doar 0,5% din suprafața țării.

În schimb, Finlanda este cea mai împădurită țară din Europa, cu 74% din teritoriu acoperit de păduri, urmată de Suedia – 69% și Muntenegru – 62%.

România ocupă locul 28 în clasament, cu un grad de împădurire de 30%, în timp ce Bulgaria și Portugalia ajung la 36%, iar Austria la 47%.

Datele arată diferențe majore între statele europene, influențate de climă, relief și modul în care terenurile au fost folosite de-a lungul timpului. Țările nordice au păstrat suprafețe forestiere extinse datorită climatului rece și densității reduse a populației, în timp ce statele cu terenuri agricole fertile sau puternic urbanizate au un procent mai mic de păduri.

Specialiștii atrag atenția că, deși Europa și-a extins în ultimele decenii suprafața totală de păduri prin programe de reîmpădurire și regenerare naturală, ecosistemele forestiere sunt tot mai afectate de schimbările climatice, secetă, incendii și dăunători.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.