România exportă ieftin în Ungaria și Bulgaria, dar scump în Moldova. Energocom explică

S.A. „Energocom” a venit cu explicații, într-un răspuns transmis portalului BANI.MD, privind diferențele de preț la energia electrică exportată de România către Republica Moldova, comparativ cu tarifele aplicate altor țări din regiune.

Potrivit companiei, prețul de bursă al energiei este același pentru toți participanții, însă diferențele apar din cauza momentelor în care Republica Moldova este nevoită să achiziționeze electricitate. „Importurile din România au loc, în special, în orele de vârf și pe timp de noapte, atunci când producția internă nu acoperă consumul. În aceste intervale, prețurile sunt mai ridicate pentru toți actorii de pe piață, nu doar pentru Energocom”, precizează instituția.

Un alt factor îl reprezintă costurile de transport și interconectare. Tarifele percepute de Transelectrica și Moldelectrica, reglementate de autoritățile naționale, se adaugă la prețul final. În plus, limitarea capacităților de interconectare și lipsa unei piețe spot funcționale în Republica Moldova sporesc presiunea pe preț în anumite intervale orare.

În ceea ce privește o eventuală „primă de risc” aplicată Republicii Moldova din considerente geopolitice, Energocom afirmă că nu poate confirma existența unei asemenea practici, dar subliniază că și-a onorat constant obligațiile contractuale, fapt ce consolidează încrederea partenerilor externi.

Compania explică și discrepanța dintre prețurile de export și import: România a livrat energie în Republica Moldova la un preț mediu de 116 euro/MWh, în timp ce a importat din Moldova la 94 euro/MWh. Diferența, arată Energocom, nu este cauzată de discriminare tarifară, ci de momentul tranzacțiilor și de condițiile contractuale.

Totodată, Energocom utilizează atât tranzacții pe piața spot, cât și contracte bilaterale pe termen mediu și lung, în funcție de graficul de consum prognozat, adaptat la condițiile reale din sistem.

„Prin combinarea tranzacțiilor spot cu cele bilaterale, reușim să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova, chiar dacă prețurile medii pot părea mai mari decât în cazul altor state”, subliniază compania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan propune mutarea Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului și vânzarea terenului pe care se află instituția. El consideră că acesta reprezintă una dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului. Șeful Executivului susține că un ar de teren în această zonă ar putea costa între 50.000 și 100.000 de euro, iar în locul închisorii ar putea apărea un hotel, clădiri de birouri sau alte investiții imobiliare care să aducă bani la buget.

„Noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului. Cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuți. Cu tot respectul, pot să stea și la Băcioi undeva, sau în afară, sau unde vrem noi să construim”, a declarat premierul, miercuri, 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul examinării proiectului privind modificarea acordului de împrumut pentru construcția unui nou penitenciar.

Tofan consideră că menținerea unei închisori într-o zonă imobiliară atât de valoroasă reprezintă o utilizare ineficientă a proprietății statului. În opinia sa, terenul ar trebui valorificat economic, iar banii obținuți din vânzare ar putea fi direcționați către alte investiții publice.

„Pământul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului. Să fie un hotel acolo, să fie clădiri de birouri, să fie orice-o fi. Dar să nu stea chiar criminalii din țara asta în cel mai luxos loc”, a afirmat Tofan.

Premierul a avansat și o estimare a prețului terenurilor din zonă, susținând că un ar ar putea valora între 50.000 și 100.000 de euro. Totuși, acesta nu a prezentat o evaluare imobiliară oficială care să confirme sumele.

Actualul Penitenciar nr. 13 ocupă un teren de aproximativ 2,2 hectare, echivalentul a 220 de ari. Raportată strict matematic la intervalul de preț indicat de premier, suprafața ar putea avea o valoare teoretică de 11–22 de milioane de euro. Calculul este însă unul orientativ, nu o evaluare de piață, iar prețul unei eventuale tranzacții ar depinde de regimul juridic și urbanistic al terenului, precum și de condițiile de valorificare.