Românii au venit în Republica Moldova să facă afaceri din lumină, dar le-a fost electrocutat businessul

Doi ani în urmă Electrica Furnizare, parte a grupului Electrica (48,8% este deținut de statul român), deschidea o reprezentanță la Chișinău ca prim pas de intrare pe piața Republicii Moldova, iar acum este în prag de incapacitate de plată, scrie mold-street.com.

Cu un portofoliu de circa 3,8 milioane de clienţi, majoritatea casnici, Electrica Furnizare, parte a grupului Electrica din România, listat din 2014 la Bursa de la Bucureşti, a fost săptămâna trecută la un pas de intrarea în incapacitate de plată, spun surse din piaţă, citate de zf.ro.

Potrivit Ziarului Financiar, în ultima lună acţiunile Electrica au scăzut accelerat, respectiv 25% pe o bursă în scădere cu 12% prin prisma indicelui principal BET. Electrica a ajuns la o valoare de piaţă de circa 2,2 miliarde lei românești (circa 450 milioane euro).

Spre comparaţie, în urma ofertei de listare de 1,95 miliarde lei românești din 2014, Electrica ajungea la bursa de la Bucureşti ca o companie de 3,8 miliarde lei românești (circa 800 milioane euro). De la începutul lui 2022 acţiunile grupului au pierdut 36% din valoare

„În ultima clipă, statul a virat nişte bani în avans, bani pe care oricum trebuia să îi dea, dar s-a grăbit un pic şi astfel a fost evitată situaţia.

Traderii de la care Electrica Furnizare îşi făcea achiziţiile sau Transelectrica erau cu hârtiile pe masă“, spun surse din piaţă citate de ZF

Prăbuşirea unui jucător de talia Electrica Furnizare este unul dintre cele mai negre scenarii care poate avea loc pe piaţa energiei din România, furnizorul fiind cel care asigură de fapt circuitul banilor din toată piaţa. Dacă firmele de furnizare nu au bani, producătorii mai departe nu sunt plătiţi, iar consumatorii riscă să rămână fără energie, constată publicația financiară.

În decembrie 2020, Electrica Furnizare, filială a Grupului Electrica din România anunță că deschide o sucursală la Chișinău. Electrica făcea astfel primul pas spre intrarea pe piața din Republica Moldova, după ce anterior au mai fost astfel de tentative. De exemplu, în 2018-2019 s-a vehiculat că a dorit să cumpere activele grupului Gas Natural Fenosa, deținute în acea perioadă de gigantul spaniol Naturgy.

Spaniolii au preferat să bată palma cu cehii de la Emma Capital, care au preluat activele printr-un vehicul investițional din Cipru.

#Energie #Afaceri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: