Rusia ar putea să „ne taie gazul” când avem cea mai mare nevoie de el. UE se așteaptă la o „întrerupere gravă”

28 Iun. 2022, 08:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iun. 2022, 08:16 // Actual //  bani.md

Comisarul pentru Energie al Uniunii Europene, Kadri Simson, a declarat luni, 28 iunie, că este probabilă o ”întrerupere gravă” a aprovizionării cu gaze a Uniunii Europene din Rusia.

Ea a îndemnat ţările să îşi actualizeze planurile de urgenţă pentru şocurile de aprovizionare şi să folosească alţi combustibili acolo unde este posibil, pentru a păstra gazele, transmite Reuters.

”De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, ştim că este posibilă o perturbare foarte serioasă, iar acum pare probabilă. Am făcut o muncă foarte importantă pentru a fi pregătiţi pentru asta. Dar acum este momentul să o intensificăm”, a declarat Kadri Simson, după o întâlnire a miniştrilor Energiei.

Comisia Europeană va prezenta luna viitoare un plan pentru ca ţările UE să îşi coordoneze pregătirile pentru noi şocuri de gaze, deoarece Rusia a tăiat sau redus deja livrările pentru 12 din cele 27 de state membre ale blocului.

Planul UE va identifica măsuri pentru reducerea cererii de gaze şi va identifica sectoarele critice în care reducerea cererii de gaze ar putea perturba lanţurile de aprovizionare, a spus Simson.

Luni mai devreme, ea a spus că cetăţenii, care sunt clasificaţi drept ”consumatori protejaţi” de gaze în conformitate cu normele UE, vor fi protejaţi de orice restricţii privind utilizarea gazului.

Simson a spus că cele mai recente reduceri ale livrărilor de gaze ale Moscovei către Europa au fost menite să destabilizeze piaţa energetică a Europei, să umfle preţurile energiei deja în creştere şi să împiedice ţările să umple depozitele de gaze înainte de sezonul de încălzire de iarnă.

Rusia a negat că reducerile sunt premeditate şi a atribuit scăderea bruscă a livrărilor prin conducta Nord Stream 1 din această lună pe seama problemelor cu echipamentele.
Ţările UE sunt în mare parte responsabile pentru propriile politici energetice, iar Simson a îndemnat guvernele naţionale să acţioneze acum pentru a reduce consumul de gaze – inclusiv prin utilizarea de mai puţină energie – pentru a se asigura că depozitele sunt suficient de pline pentru a suporta orice şocuri suplimentare de aprovizionare în iarna viitoare.

Stocurile combinate de gaze ale ţărilor UE sunt pline în proporţie de aproape 57%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. Cu toate acestea, nivelurile de umplere variază de la o ţară la alta, depozitele din Germania fiind umplute în proporţie de 57%, faţă de 97% în Polonia şi 39% în Ungaria.

09 Oct. 2026, 15:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2026, 15:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania olandeză ASML domină clasamentul celor mai valoroase companii listate la bursă din Europa, cu o capitalizare de peste 670 de miliarde de dolari, în timp ce Republica Moldova este reprezentată de maib, evaluată la doar 912 milioane de dolari. Diferența este uriașă: gigantul tehnologic din Țările de Jos valorează de aproximativ 735 de ori mai mult decât liderul pieței bursiere moldovenești.

Datele se regăsesc într-o analiză publicată de Visual Capitalist, care prezintă cele mai valoroase companii listate la bursă din 42 de țări europene. Clasamentul a fost realizat în baza capitalizării bursiere, utilizând informații de la StockAnalysis.com și bursele locale, disponibile la 29 septembrie 2026 sau la cea mai recentă dată de tranzacționare.

ASML, companie specializată în producerea echipamentelor necesare fabricării celor mai avansate cipuri, ocupă detașat prima poziție în Europa. Valoarea sa de piață, de 670,27 miliarde de dolari, este aproape dublă față de cea a băncii HSBC din Marea Britanie, evaluată la 342,35 miliarde de dolari, și a grupului farmaceutic elvețian Roche, cu 341,5 miliarde de dolari.

Germania este reprezentată de Siemens, cu o capitalizare de 246,27 miliarde de dolari, Franța de L’Oréal, evaluată la 230,18 miliarde de dolari, iar Spania de Banco Santander, cu 205,11 miliarde de dolari. Urmează producătorul farmaceutic danez Novo Nordisk, cu 168,61 miliarde de dolari, și grupul industrial Eaton din Irlanda, cu 168,28 miliarde de dolari.

În Europa de Est, diferențele sunt considerabile. Cea mai valoroasă companie din Polonia este grupul energetic Orlen, cu aproximativ 44 de miliarde de dolari, în timp ce România este reprezentată de Hidroelectrica, cu 17 miliarde de dolari. În Ungaria, OTP Bank valorează aproximativ 36 de miliarde de dolari, iar în Cehia grupul energetic ČEZ ajunge la 34 de miliarde de dolari.

Republica Moldova se situează în partea inferioară a clasamentului, cu maib, a cărei capitalizare bursieră este estimată la 912 milioane de dolari. Prin comparație, Hidroelectrica din România valorează de aproape 19 ori mai mult, iar Orlen din Polonia de aproximativ 48 de ori mai mult.

Totuși, Moldova depășește câteva piețe europene mai mici. În Muntenegru, cea mai valoroasă companie listată, EPCG, este evaluată la 884 de milioane de dolari, iar în Letonia, Eleving Group are o capitalizare de aproximativ 212 milioane de dolari.

Analiza scoate la iveală și o particularitate a economiei europene: băncile domină piețele bursiere naționale. Instituțiile bancare ocupă prima poziție în 15 țări, iar dacă sunt incluse companiile de asigurări și investiții, sectorul financiar conduce în 18 dintre cele 42 de state analizate. Alte zece țări sunt dominate de companii din energie și utilități.

Un alt caz este Novo Nordisk. Producătorul medicamentelor Ozempic și Wegovy era, în 2024, cea mai valoroasă companie europeană, cu o capitalizare de peste 650 de miliarde de dolari. Între timp, grupul danez a pierdut peste 70% din valoarea sa bursieră, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea companiei americane Eli Lilly.

Autorii analizei atrag atenția și asupra dificultăților Europei de a produce noi giganți economici. Potrivit unui raport elaborat în 2024 de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Uniunea Europeană nu a fost creată de la zero, în ultimii 50 de ani, nicio companie care să ajungă la o valoare de peste 100 de miliarde de euro.