Sancțiunile Occidentului ambiționează Rusia. Moscova anunță investiții masive în aviație

Guvernul Rusiei a anunţat luni, 27 iunie, planuri de a investi 770 de miliarde de ruble (14,5 miliarde de dolari) în industria aviaţiei din ţară.

Totul se va face până la sfârşitul acestui deceniu, pentru a creşte ponderea aeronavelor fabricate pe plan intern.

Industria aviaţiei ruse se află în criză de când Occidentul a impus sancţiuni după invadarea Ucrainei de către Moscova, interzicând companiilor aeriene ruse să zboare către destinaţii din Europa, Statele Unite şi alte ţări.

Companiile aeriene ruse au oprit în mare măsură zborurile internaţionale, după ce companiile de leasing au declarat că vor confisca avioane în conformitate cu sancţiunile.

Moscova a adoptat o lege care permite confiscarea a sute de avioane ca răspuns la aceste sancţiuni.

Producătorii străini de avioane au încetat, de asemenea, să livreze avioane noi Rusiei, în timp ce piese de schimb pentru avioanele construite în străinătate sunt insuficiente.
”Cota aeronavelor produse pe plan intern în flota companiilor aeriene ruse ar trebui să crească la 81% până în 2030”, a declarat viceprim-ministrul Iuri Borisov, într-o întâlnire televizată a oficialilor guvernamentali.

Rusia a făcut eforturi pentru a dezvolta producţia locală de avioane, dar numai aeronava regională Suhoi Superjet este produsă în masă în interiorul Rusiei, în timp ce un număr semnificativ de componente ale sale, inclusiv piese vitale ale motorului, sunt importate.

Rusia se pregăteşte să producă în masă aeronava MS-21, care are şi câteva componente străine. De asemenea, se aşteaptă să înceapă construirea unui număr mic de Tu-214, proiectate sovietic.

Potrivit programului, companiile aeriene ruse ar trebui să primească aproximativ 1.000 de aeronave noi construite local până în 2030.

Ziarul Vedomosti a relatat anterior că Aeroflot, cel mai mare transportator aerian rus, ar putea semna în curând un contract cu United Aircraft Corporation (UAC), deţinută de stat, pentru achiziţionarea a 300 de aeronave noi. Niciuna dintre companii nu a putut fi contactată imediat pentru comentarii.

#aviatie #Investiții #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.