Rusia pe piața ilegală: Cum ajung electronice occidentale de 2 miliarde de dolari pe trasee secrete la Moscova

De la începutul războiului din Ucraina declanșat de Vladimir Putin în urmă cu mai mult de 400 de zile, peste 1.200 de mari firme occidentale au părăsit Moscova, iar sancțiunile au lovit economia, privind-o de produse de înaltă tehnologie.

Cu toate astea, regimul de la Kremlin a intrat pe piața ilegală și a achiziționat tehnologie de 2 miliarde de dolari în 2022, prin firme din China, Hong Kong și Marea Britanie.

Rapoartele publicate de Financial Times și Nikkei Asia arată că livrările au crescut de când au fost impuse sancțiunile occidentale, hrănind apetitul Moscovei pentru produse electronice de ultimă generație, potrivit The Register.

Rusia a reușit să importe tehnologie de peste 1 miliard de dolari, în ciuda sancțiunilor internaționale, potrivit datelor vamale, printr-o firmă fantomă din Marea Britanie denumită Mykines Corporation LLP deținută de un rus, Vitalii Poliakov, în vârstă de 53 de ani.

Firma înregistrată în Southgate, o zonă din Enfiled, Marea Britanie, este una dintre cele două firme active de la această adresă, controlată de Savvas Themistocleous, un proprietar cu activitate în Cipru. Acesta a spus că de fapt firma este ”sub controlul” lui Vitalii Poliakov, un rus născut în Ucraina. El a făcut afaceri în Rusia înainte de război.
Mykines Corporation LLP, o companie cu sediul în cartierul londonez Enfield, este menționată în evidențele ruse ca a trimis transporturi inclusiv de semiconductori, servere, laptop-uri, componente de computer, echipamente de rețea de telecomunicații și electronice de larg consum. Înregistrările listează mărci, de la Huawei și H3C la Intel, AMD, Apple și Samsung.

Potrivit acestor documente vamale, cel puțin 982 de milioane de dolari din mărfurile enumerate ca fiind trimise de Mykines sunt supuse restricțiilor la exportul companiilor sau persoanelor fizice din Marea Britanie în Rusia.

Un alt raport al Nikkei Asia arată că produse electronice în valoare de 570 de miliona de dolari, tehnologie interzisă de sancțiunile occidentale pentru a fi comercializată în Rusia, au trecut prin China și Hong Kong, pentru ca apoi să ajungă la Moscova.

Nikkei a descoperit că „3.292 de tranzacții în valoare de cel puțin 100.000 USD fiecare, iar 2.358 dintre ele – aproximativ 70% – au fost etichetate ca produse ale producătorilor de cipuri din SUA, cum ar fi Intel, Advanced Micro Devices, Texas Instruments și multe altele.

Administrația Biden este conștientă de „căile de evaziune” pe care cumpărătorii din țările afectate de sancțiuni le folosesc pentru a pune mâna pe produse pe care le este interzis să le cumpere de pe piața liberă și intenționează să le reprime, pentru a se asigura că sancțiunile se mențin.

Aceste rapoarte oferă Administrației Biden câteva indicații despre unde să își concentreze eforturile și, poate, de asemenea, informații despre tipul de produse de înaltă tehnologie pe care Moscova se vede nevoită să le achiziționeze prin canale ilicite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #electrocasnice #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.

#faina #Cereale #export