Încasările la vamă s-au prăbușit! Venituri mai mici decât au fost planificate

În ciuda înregistrării veniturilor mai mari în primele șase luni ale anului 2023 în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, Serviciul Vamal al Republicii Moldova nu a reușit să îndeplinească planul de contribuții la buget. Datele publicate arată că, în intervalul ianuarie-iunie 2023, veniturile administrate de Serviciul Vamal au totalizat 16,3 miliarde de lei, reprezentând 42,9% din planul stabilit.

Cu toate acestea, suma contribuțiilor Serviciului Vamal la bugetul public național a depășit cu 4,9% cifrele înregistrate în aceeași perioadă a anului 2022. Una dintre cele mai semnificative surse de venit pentru Serviciul Vamal a fost achitarea TVA de către entitățile economice, aducând un total de 11,26 miliarde de lei, reprezentând 69,1% din totalul contribuțiilor agenției la buget. Comparativ cu perioada similară din 2022, suma TVA achitată a crescut cu 0,5%.

Accizele la import au generat aproximativ 23% din venituri, totalizând 3,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 19,1% față de anul anterior. Printre categoriile care au adus cele mai mari venituri din accize se numără produsele petroliere importate (44,9%), produsele din tutun (29,7%) și autovehiculele (18,6%). Valoarea totală a accizelor la produsele petroliere în această perioadă a fost de 1,67 miliarde de lei (+14,2% față de anul anterior), la produsele din tutun – 1,1 miliarde de lei (+23,3%), iar la autovehicule – 0,7 miliarde de lei (+28,5%).

Pe lângă TVA și accize, taxele vamale (5,8%) și taxele pentru procedurile vamale (2,2%) au contribuit la veniturile bugetare administrate de Serviciul Vamal. Taxele vamale au totalizat 942,9 milioane de lei, în creștere cu 13,5% față de prima jumătate a anului trecut, iar taxele pentru proceduri vamale au adus 356,8 milioane de lei (+1%).

Chiar dacă veniturile au înregistrat o creștere semnificativă, faptul că planul de contribuții la buget nu a fost atins ar putea fi cauzat de factori variabili, precum fluctuațiile economice și comportamentul de contribuție al entităților economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#incasari #plan #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.