Rușii au dublat vânzările de locuințe în Turcia, în luna mai

Vânzările de locuinţe în Turcia au urcat în mai cu 107,5%, la 122.768, comparativ cu perioada similară din 2021, arată datele publicate miercuri de Institutul de Statistică, ruşii fiind principalii cumpărători, pentru a doua lună consecutiv, transmite Reuters.

Vânzările către străini au urcat cu 235,7%, principalii cumpărători fiind ruşii, cu 1.275 locuinţe în mai, de la 1.152 în aprilie. Ei sunt urmaţi de iranieni şi irakieni. Ruşii şi ucrainenii au achiziţionat peste 25% din locuinţele cumpărate de străini.

Ruşii bogaţi investesc în sectoarele imobiliare din Turcia şi Emiratele Arabe Unite, căutând un paradis financiar în urma războiului din Ucraina şi a sancţiunilor occidentale. Oficialii din sectorul imobiliar susţin că vânzările către străini au crescut înainte de intrarea în vigoare, săptămâna aceasta, a legii care prevede creşterea plafonului privind valoarea minimă de achiziţionare a unei locuinţe de la 250.000 la 400.000 dolari. Străinii vor să beneficieze de schema Guvernului prin care se acordă cetăţenie turcă celor care cumpără locuinţe.

Vânzările de locuinţe către străini aduc valută economiei Turciei, sprijinind moneda naţională, aflată sub presiune.

Oficialii din sectorul imobiliar estimează că în 2021 au intrat în economiei 10 miliarde de dolari datorită vânzărilor de locuinţe către străini, acestea situându-se la 58.576 unităţi, notează Agerpres.

Datele din mai arată şi o creştere a vânzărilor de proprietăţi ipotecate, cu 177,8% comparativ cu perioada similară din 2021, reprezentând 23,9% din totalul vânzărilor, arată datele Institutului de Statistică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ruși #Turcia #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).