Rușii au dublat vânzările de locuințe în Turcia, în luna mai

Vânzările de locuinţe în Turcia au urcat în mai cu 107,5%, la 122.768, comparativ cu perioada similară din 2021, arată datele publicate miercuri de Institutul de Statistică, ruşii fiind principalii cumpărători, pentru a doua lună consecutiv, transmite Reuters.

Vânzările către străini au urcat cu 235,7%, principalii cumpărători fiind ruşii, cu 1.275 locuinţe în mai, de la 1.152 în aprilie. Ei sunt urmaţi de iranieni şi irakieni. Ruşii şi ucrainenii au achiziţionat peste 25% din locuinţele cumpărate de străini.

Ruşii bogaţi investesc în sectoarele imobiliare din Turcia şi Emiratele Arabe Unite, căutând un paradis financiar în urma războiului din Ucraina şi a sancţiunilor occidentale. Oficialii din sectorul imobiliar susţin că vânzările către străini au crescut înainte de intrarea în vigoare, săptămâna aceasta, a legii care prevede creşterea plafonului privind valoarea minimă de achiziţionare a unei locuinţe de la 250.000 la 400.000 dolari. Străinii vor să beneficieze de schema Guvernului prin care se acordă cetăţenie turcă celor care cumpără locuinţe.

Vânzările de locuinţe către străini aduc valută economiei Turciei, sprijinind moneda naţională, aflată sub presiune.

Oficialii din sectorul imobiliar estimează că în 2021 au intrat în economiei 10 miliarde de dolari datorită vânzărilor de locuinţe către străini, acestea situându-se la 58.576 unităţi, notează Agerpres.

Datele din mai arată şi o creştere a vânzărilor de proprietăţi ipotecate, cu 177,8% comparativ cu perioada similară din 2021, reprezentând 23,9% din totalul vânzărilor, arată datele Institutului de Statistică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ruși #Turcia #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.